Tovarasul presedinte Putin si-a dat jos masca de om decent si a decis asadar sa escaladeze incepand cu 21 februarie “tensiunile geopolitice”, facand o oferta imposibil de nerefuzat Ucrainei si Occidentului prin recunoasterea republicilor separatiste Luhansk si Donetk. Acest act a deschis calea unui conflict militar cu Ucraina, respectiv a unui conflict economic (prin impunerea de sanctiuni reciproce) cu Occidentul. Decizia vine in succesiunea logica a ofensivei diplomatice anti-NATO a Rusiei si a desfasurarilor de forte militare de la granita cu Ucraina din ultima perioada, desfasurari pe care le-am putut urmari indeaproape - ai zice ca intr-un reality show trist - datorita transparentizarii informatiilor culese de agentiile de Intelligence ale SUA. In ciuda acestei pregatiri psihologice a ceea ce pe 24 februarie avea sa fie invazia pe scara larga a Ucrainei, impactul emotional al inceperii razboiului din Ucraina a fost puternic, probabil pentru ca generatia actuala occidentala isi poate cu greu inchipui ca seful unui stat asa-zis european poate ticlui actiuni deliberate de a produce distrugeri materiale masive si de a curma vieti omenesti.

Evident ca pentru pietele financiare, evolutia ascendenta in registrul conflictual a generat un pesimism asociat cu scaderi ale cotatiilor activelor riscante (in special actiuni, dar nu numai) si cu un trend de crestere a volatilitatii. Tinand cont de desfasurarea graduala si ”subtitrata” a evenimentelor premergatoare invaziei, acest pesimism s-a manifestat initial prin acumulari incrementale, care au contribuit la o tendinta negativa a cotatiilor bursiere de la inceputul anului (a se vedea Graficul 1). Pe data de 24 februarie, in ziua invaziei, bursele si pietele tuturor activelor riscante (inclusiv cele ale criptomonedelor) au preluat vibratia negativa inregistrand scaderi mai ample - indicele actiunilor din Zona Euro (Eurostoxx 600) scazand spre exemplu cu 3,5%, iar indicele BET-XT al bursei locale de la Bucuresti pierzand si el 4,1%. Sigur ca reactia unei singure zile de tranzactionare, in care investitorii s-au aflat sub un impact emotional semnificativ probabil ca nu reprezinta un semnal foarte relevant - dovada si faptul ca pe 25 februarie, pietele si-au mai revenit, recuperand o buna parte din pierderi.

Pentru a dibui orientarea imediat urmatoare a pietelor trebuie analizate consecintele celor doua razboaie separate in care s-a angajat momentan Rusia: razboiul ”clasic” desfasurat pe teren ucrainian si razboiul hibrid (diplomatic, economic si tehnologic) declansat intre Rusia si Occident. Primul a generat si e posibil sa mai genereze efecte emotionale semnificative in piete, dar impactul economic la scala globala va fi unul restrans atata vreme cat conflictul nu va depasi granitele Ucrainei (scenariu extrem ce ar trebui discutat separat). Cel de-al doilea va avea un impact economic si, implicit, unul financiar mai semnificativ si atentia jucatorilor de pe pietele financiare, ca si a autoritatilor occidentale se va indrepta spre estimarea mai detaliata a acestui impact. Pe termen scurt, pare clar ca Rusia se va vedea din ce in ce mai izolata din punct de vedere economic si financiar pe scena internationala, dar in acelasi timp si faptul ca isi va folosi pozitia strategica de furnizor de marfuri energetice si de materii prime in special catre tarile europene, care drept urmare se vor confrunta in continuare cu preturi ridicate la titei, gaze naturale, energie si alte materii prime. Consecintele unui asemenea scenariu pentru un investitor ar fi evitarea expunerii pe active ale caror preturi depind direct sau indirect de performanta economica a Rusiei, respectiv cautarea expunerii pe active ale caror preturi sunt corelate cu pretul marfurilor energetice, minerale sau agricole pentru care Rusia este un producator si exportator de anvergura la nivel mondial.

Dincolo de acumularile incrementale de tensiuni din perioada imediat urmatoare, pentru investitorii cu viziune ceva mai lunga va conta primordial care va fi poza de echilibru spre care vor curge conflictele actuale, respectiv aceea in care escaladarea tensiunilor nu va mai avea sens de nicio parte a baricadei. Chiar daca lucrurile pot evolua in directii impredictibile, logica evenimentelor recente, a intereselor strategice si a contextului mai amplu la nivel global ne conduce catre un scenariu care sa reprezinte un fel de continuare a Razboiului Rece in care Rusia sa devina un actor secundar mai important alaturi de rolul primordial de netagaduit pe care China si l-a atribuit in confruntarea strategica cu SUA din ultimii ani. Astfel, pare probabil ca pe termen mediu sa asistam la o metamorfozare a tendintelor recente de deglobalizare intr-o tendinta mai clara de impartire a sferelor de influenta intre SUA si China, actiunile actuale ale Rusiei si consecintele sale economice creand un spatiu gravitational semnificativ catre nucleul reprezentat de gigantul economic asiatic.

Care ar fi implicatiile unui astfel de scenariu pentru pietele financiare globale (occidentale)? In primul rand, cu cat ne-am indeparta de fierbinteala actuala si ne-am apropia de “raceala” razboiului economic si tehnologic, impactul emotional negativ probabil ca s-ar disipa, lasand loc unor cresteri de cotatii a multor active riscante si unei scaderi a volatilitatii generale de pe piete. In al doilea rand, insa, unele aspecte negative ale conjuncturii actuale, cum sunt preturile crescute la energie, combustibili si materii prime probabil ca s-ar mentine pentru o perioada mai lunga, dand batai de cap autoritatilor monetare si fiscale care pot contracara cu greu efectele simultan inflationiste si recesioniste generate de ascensiunea preturilor marfurilor primare. In acest caz, s-ar mentine probabil pentru o perioada mai indelungata tendintele actuale de crestere a dobanzilor, concomitent cu presiunea asupra deficitelor si datoriei guvernamentale, care in multe cazuri ar trebui sa preia pe termen mai lung o parte din “factura energetica si sociala”. In al treilea rand, perspectiva redesenarii circuitelor energetice, economice si financiare intr-o lume post-globalizare si segregata dupa criteriul geopolitic ar putea genera schimbari semnificative in evaluarile investitorilor cu privire la perspectiva economica relativa a diverselor tari si a diverselor companii. Vor exista, ca intotdeauna, oportunitati pentru unii si riscuri pentru altii. Din ce putem distinge acum, tinand cont de capacitatile noastre energetice, de potentialul nostru economic si de loialitatea manifestata consecvent fata de SUA si UE, Romania si activele romanesti au auspicii bune pentru a se incadra la prima categorie.