In ciuda contextului economic actual, cu multe incertitudini si provocari, domeniul constructiilor din Romania continua sa se dezvolte. Cu peste 600.000 de angajati, acest sector a adus in anul 2022, o contributie de 6,3% la PIB-ul national. Dar contractele sunt mult mai multe si industria ar mai avea nevoie de inca 350.000 de oameni pentru a duce la bun sfarsit proiectele incepute, majoritatea ale statului, finantate din fonduri europene.

De mai multe zile, in spatiul public au aparut diverse forme ale unor Ordonante de Urgenta pe care Guvernul intentioneaza sa le adopte si care includ mai multe masuri fiscale. Contextul este prilejuit de un imens deficit la bugetul de stat, pe care coalitia de la guvernare a inteles sa il compenseze prin cresteri de taxe, impozite si eliminarea unor facilitati care ajutau destul de mult economia nationala.

Salariatii din constructii sunt scutiti de mai multi ani de plata contributiei sociale la sanatate (CASS) de 10%. Acum, guvernul considera oportun sa anuleze aceasta facilitate pentru lucratorii din constructii si cei din agricultura. In 2018, printr-un acord semnat intre guvernanti si reprezentantii firmelor de constructii s-a agreat ca facilitatile fiscale de care beneficiaza acest sector sa fie eliminate gradual. Mai mult, conform obiectivelor asumate prin PNRR, eliminarea facilitatilor urma sa inceapa din 2025, iar pana in 2028 sa fie eliminate complet.

 

De cativa ani, Romania se confrunta cu o provocarea serioasa in privinta disponibilitatii fortei de munca. In loc sa caute solutii active de atragere si pastrare a fortei de munca pe piata interna, guvernantii lovesc exact unde nu trebuie. Daca se opteaza pentru eliminare facilitatilor din constructii exista riscul ca peste 40.000 de muncitori sa plece sa lucreze in strainatate si asta s-ar putea intampla chiar in urmatoarele sase luni. Eliminarea facilitatilor fiscale din constructii va accelera tendinta de emigrare a specialistilor, dar si a muncitorilor calificati din domeniu, deoarece salariile nete ale angajatilor vor scadea, iar angajatorii fie vor alege sa plateasca muncitorii la negru, fie isi vor diminua activitatea. Pretul materialelor va creste foarte mult si asta va afecta activitatea firmelor, iar pe piata de locuinte se va vedea o crestere a preturilor la locuintele noi, dar si cresterea costului cu reparatiile si modernizarea locuintelor vechi. Asemenea interventii fiscale nu se fac de regula, in timpul anului fiscal si se discuta, din timp cu toti actorii implicati. Neexistand predictibilitate fiscala in domeniu este posibil ca multe firme sa-si inchida portile sau sa-si mute activitatea in alte tari.

 

Suntem indiscutabil intr-o criza. Iar responsabili pentru asta sunt cei din coalitia de la guvernare, care nu au programe publice coerente si clare, predictibile si care au facut risipa in gestionarea banului public, cheltuind resursele iresponsabil si fara transparenta. Cand economia incetineste nu schimbi si nu cresti taxele, pentru ca atunci productia si consumul vor incetini si mai mult. Aceste masuri de modificari de impozit pentru unele domenii sau de crestere a TVA ar putea avea efecte de bumerang asupra economiei. Vom vedea economia intr-un recul si vom asista neputinciosi la o incetinire a cresterii economice.

Acum este momentul ca reprezentantii coalitiei de la guvernare sa aiba un dialog permanent si o negociere constanta cu partenerii sociali din sectorul constructiilor pentru a dezamorsa, probabil viitoare proteste si pentru a identifica impreuna solutii viabile si echitabile. Totodata, este nevoie de promovarea unor solutii de modificare graduala a facilitatilor fiscale, astfel incat sa se asigure stabilitate si predictibilitate in acest sector important al economiei.