Greenpeace, Declic si Agent Green fac un bilant negru al realizarilor Guvernului in domeniul protectiei padurilor: nicio masura anuntata in urma marsului pentru salvarea padurilor din noiembrie 2019 nu a fost indeplinita.

Cele trei organizatii, alaturi de miile de oameni care au iesit in strada pentru paduri, au obtinut in 2019 asumarea angajamentului Ministerului Mediului pentru solutionarea de urgenta a revendicarilor: modernizarea SUMAL, monitorizarea padurilor prin satelit, un registru electronic al intrarilor si iesirilor din depozitele de lemn, GPS obligatoriu pe toate mijloacele de transport al lemnului si ruta tuturor transporturilor, camere de supraveghere in puncte cheie din reteaua rutiera, la gatere si la depozite de lemn.

La un an de la acel moment, nici macar una dintre aceste probleme nu a fost rezolvata, hartile satelitare nu au fost achizitionate, iar camerele video lipsesc. In plus, contrar declaratiilor victorioase ale lui Costel Alexe, fostul Ministru al Mediului, cu privire la functionarea SUMAL 2.0 inca din octombrie, autoritatile au anuntat acum o noua amanare pentru operationalizarea Sistemului de Urmarire a Materialului Lemnos, pentru luna ianuarie a anului viitor.

La inceputul saptamanii, in cadrul unei intalniri cu reprezentantii Ministerul Mediului si ai STS, Greenpeace, Declic si Agent Green au cerut explicatii privind aceste intarzieri.

"Este extrem de frustrant sa aflam ca dezvoltarea SUMAL 2.0 este incetinita din motive banale. STS-ul afirma ca sistemul este 100% construit, dar ca nu poate deveni functional acum pentru ca lipsesc tocmai datele despre paduri de la Ministerul Mediului. Avem, asadar, o intarziere de inca 90 de zile de zile din vina echipei coordonate de Directorul Danut Iacob (Ministerul Mediului). Garzile forestiere, ocoalele silvice si agentii economici, vor putea folosi aplicatia abia dupa ce sistemul va fi populat cu amenajamentele silvice", a declarat Ciprian Galusca, campaigner Greenpeace.

Organizatiile de mediu atrag atentia asupra faptului ca nici in luna ianuarie nu vom avea un sistem functional de supraveghere a materialului lemnos. Asta pentru ca nici macar nu a fost lansata licitatia pentru achizitionarea de imagini satelitare si analiza lor automata care poate emite alerte rapide privind taierile ilegale, fara a mai fi nevoie de patrularea la picior a 7 milioane de hectare de padure.

”In conditiile in care autoritatile de control sunt capabile sa identifice doar 1% din lemnul taiat ilegal, ministerul a renuntat complet la monitorizarea padurilor prin satelit si emiterea de alerte, desi promisese ca va prioritiza acest demers. Mai grav este ca toate aceste intarzieri lasa autoritatile de control fara instrumentele necesare unei lupte eficiente cu mafia padurilor”, a declarat Antoniu Bumb, reprezentantul Declic.

Mai mult, lipsa de implicare a autoritatilor poate duce la sanctiuni grave din partea institutiilor europene.

”Intarzierile repetate si nerezonabile agraveaza infringementul pe taierile ilegale. Suntem la un pas de sanctiunile Curtii Europene de Justitie, noul SUMAL abia a intrat zilele acestea in testare pentru operatorii economici. Suntem practic in fata unei noi prorogari mascate sub o perioada de gratie pana la sfarsitul lunii ianuarie. Este crucial ca macar acest termen sa fie respectat. Pentru cetateni inca nu este nimic disponibil. Din februarie ar trebui sa putem vedea cu totii ruta transporturilor si ca se face registrul electronic la depozite, unde inca se mai amesteca lemn legal cu lemn ilegal. Daca asta chiar se va intampla, nu vor mai scapa nici tocatura, nici resturile de exploatare din noul sistem. Dar promisiunile nu tin loc de operationalizare”, a spus Gabriel Paun, presedinte Agent Green.

Cele trei organizatii de mediu reinnoiesc cererile lansate la Marsul pentru Paduri din 2019, care a avut loc in peste 10 orase din Romania si Europa si care a adunat vocile a peste zece mii de oameni, precum si ale celor peste 50.000 care au semnat petitia pentru un nou SUMAL initiata de Greenpeace.

Doar automatizarea controlului silvic poate elimina o mare parte din mecanismele coruptiei si poate destructura retele infractionale infiltrate adanc in exploatarea forestiera. Astfel, padurile n-ar mai fi privite doar ca o sursa de imbogatire rapida, ci drept ceea ce sunt: plamanii Romaniei si ultimele sanctuare de viata salbatica din Europa.