Pe 14 octombrie, Comisia Europeana a trimis Romaniei o analiza a Planului National al Romaniei privind Energia si Schimbarile Climatice 2021-2030 (PNIESC). Planul este documentul care defineste modul in care Romania va actiona in domeniul energiei in urmatorul deceniu, in contextul unei crize climatice globale.

Comisia Europeana spune despre documentul final al PNIESC ca este incomplet, lipsit de ambitie, lacunar in puncte critice, unde Romania ar trebui sa-si arate determinarea de a se desprinde de utilizarea combustibililor fosili.

Am trecut in revista punctele esentiale ale analizei.

Comisia sesizeaza lipsa de ambitie a Romaniei in ceea ce priveste tinta pe energie regenerabila. Romania continua sa sustina o tinta scazuta, de 30.7%, desi potentialul de energie regenerabila este mult mai mare. Conform calculelor , tara noastra ar fi putut atinge pana in 2030 o tinta pentru energie regenerabila de 34%. In plus, analiza remarca faptul ca lipsesc strategiile de dezvoltare, calendarul de lucru, impactul asteptat si resursele financiare pentru a sustine politici publice si masuri concrete in vederea tranzitiei catre o economie neutra din punct de vedere al emisiilor.

Pentru a integra cat mai multa energie regenerabila si pentru a spori flexibilitatea sistemului national de energie, planul indica necesitatea unor capacitati suplimentare de stocare a energiei electrice. Planul recomanda integrarea sistemelor de stocare a energiei in baterii, cu toate acestea, nu exista niciun obiectiv sau tinta pentru aceste capacitati de stocare.

La capitolul eficienta energetica in Romania, contributiile nationale la tinta europeana pentru consumul primar de energie (pana in 2030) sunt considerate ca fiind deloc ambitioase (25.7 Mtoe). Rata de renovare a cladirilor va fi de 3-4%. In plus, Romania inca nu a trimis catre Comisia Europeana strategia de renovare pe termen lung. Comisia incurajeaza masuri privind eficienta energetica a retelelor de termoficare.

Romania nu are un program national de control al poluarii atmosferice, atrage atentia Comisia.

Planul PNIESC nu ofera suficiente informatii privind calitatea aerului sau despre interactiunile dintre calitatea aerului si politicile privind emisiile de poluanti in atmosfera. Cresterea proiectata a bioenergiei ar impacta negativ calitatea aerului, iar impactul trebuie analizat.

De asemenea, Romania nu a stabilit un obiectiv specific pentru reducerea emisiilor in sectorul transporturilor. Comisia Europeana estimeaza ca emisiile din transport vor creste in scenariul propus de Romania.

Recomandarile Comisiei vizeaza si procesul de tranzitie justa. Planul Romaniei include cateva referinte despre impactul pe care tranzitia la o economie verde il va avea asupra locurilor de munca, in special in zonele miniere. Din pacate, proiectul nu prezinta un grafic concret pentru eliminarea productiei de carbune pentru a putea aborda cu solutii eficiente situatia complicata a comunitatilor - adica diversificare economica intr-o maniera echitabila si sustenabila. Studiile independente arata ca tranzitia energetica de la carbune la energie verde va costa mai putin, daca aceasta tranzitie este realizata mai rapid.

Comisia Europeana face referire si la modul in care autoritatile centrale au gestionat consultarile publice si puncteaza faptul ca nu reiese cum opiniile participantilor la consultarile publice au fost integrate in planul final. De asemenea atrage atentia asupra faptului ca Planul National privind Energia si Schimbarile Climatice nu a fost supus unei evaluari strategice a impactului asupra mediului conform Directivei 2001/42/EC.

„Nu avem asteptari foarte mari de la acest plan, care este imbibat cu nuclear, gaz si carbune, desi schimbarile climatice ne bat la usa. Analiza realizata de Comisia Europeana ne demonstreaza ca autoritatile romane sunt total nepregatite in vederea elaborarii unui plan eficient. Comisia Europeana ne-a pus in fata realitatii, ca in povestea faimoasa cu <<Hainele cele noi ale imparatului>>. Planul propus de Romania este neconvingator spre slab, iar recomandarile de pana acum ale forului european au fost aproape ignorate.

Partea buna este ca lucrurile nu vor ramane sub aceasta forma, pentru ca noua Lege Europeana a Climei va aduce tinte mult mai ambitioase. Odata implementata, va obliga autoritatile romane sa grabeasca tranzitia energetica, sa renunte la carbune si gaze si sa investeasca in energie verde.” spune Vlad Catuna, coordonator campanii Greenpeace.