In lipsa unui verdict din partea Comisiei Europene, situatia Complexului Energetic Oltenia este critica. Romania risca penalitati uriase pentru ca nu a prezentat un plan de restructurare si decarbonare bun. O analiza a Greenpeace Romania a descoperit ca planul, in valoare totala de peste 1,3 miliarde de euro, duce la cresterea emisiilor totale de CO2 ale companiei cu 28% in 2030 fata de 2020 si contravine principiilor de acordare a fondurilor europene.

Optiunile prezentate in spatiul public de autoritatile romane sunt neconvingatoare si pun in pericol compania si viitorul angajatilor pe termen mediu si lung, zadarnicind si eforturile administratiei publice din Gorj de a accesa fonduri europene pentru tranzitia de la carbune la energie verde.

Desi oficialii romani - ministrul Energiei, directorul companiei - invocau certitudinea aprobarii planului CEO pana la finalul lunii aprilie, dupa deschiderea investigatiei Comisiei Europene, declaratiile acestora nu mai sunt la fel de ferme.

Investigatia aprofundata se afla, pana pe 19 aprilie, in faza de consultari; toate partile interesate sunt invitate sa isi prezinte observatiile referitoare la planul CEO de restructurare si decarbonare. Analiza tuturor comentariilor primite, pregatirea unei decizii draft, consultarile de specialitate din interiorul forului european sunt etape care nu pot fi parcurse intr-un timp scurt. Prin urmare, chiar si in scenariul improbabil in care planul propus de Romania ar fi acceptat in totalitate, sansele ca statul roman sa primeasca o decizie din partea Comisiei in timp util sunt aproape nule.

Dar lucrurile sunt mai complicate de atat. In documentul prin care a deschis investigatia, Comisia Europeana a comunicat deja ca „autoritatile romane nu au prezentat un plan de restructurare solid, de natura sa asigure viabilitatea pe termen lung a companiei la sfarsitul planului (2025) [...]”. Cu alte cuvinte, toate aceste intarzieri se datoreaza factorilor de decizie nationali - in principal Ministerul Energiei - care sustin un plan de restructurare si decarbonare eronat.

„Restructurarile dezastruoase din anii ‘90 si din ultimii ani au pus Valea Jiului pe butuci. Autoritatile romane au tratat si trateaza cu superficialitate problemele cu un impact social si economic urias. Nu ne permitem ca scenariul catastrofal din Valea Jiului sa fie replicat si pentru Gorj si Complexul Energetic Oltenia.

Comisia Europeana nu poate fi dusa cu vorba, iar semnalul venit din partea vicepresedintelui executiv, Frans Timmermans, a fost clar: carbunele nu are viitor! Autoritatile trebuie sa isi concentreze eforturile pe dezvoltarea regiunilor miniere afectate, pe locuri de munca sigure, pe energie curata.

Semnalam de cateva luni de zile ca planul CEO are deficiente majore. Nu e un plan real de decarbonare, nu ajuta compania pe termen lung si nici oamenii din Gorj. Ministerul Energiei trebuie sa faca publica cat mai repede o strategie pentru a elimina carbunele din mixul energetic.” declara Vlad Catuna, campaigner la Greenpeace Romania.

Pana la sfarsitul lunii aprilie, compania trebuie sa achizitioneze certificatele de emisii de gaze cu efect de sera corespunzatoare anului 2020. Daca nu va obtine acordul Comisiei Europene pentru plata ajutorului de stat, se va aplica o penalitate de 100 euro/tona de CO2 pentru nerespectarea obligatiei de achizitie a certificatelor.

Conform informatiilor puse la dispozitie de CEO in planul de decarbonare, pentru anul 2020 emisiile companiei totalizeaza peste 7 Mt CO2. La cotatia actuala a certificatelor, suma pe care compania trebuie sa o plateasca va fi de aproximativ 280 de milioane de euro.

In cazul in care CEO nu va reusi sa cumpere certificatele de emisii pana la finalul lunii aprilie, suma totala de plata, incluzand penalitatile, va fi de de aproape 1 miliard de euro doar pentru emisiile din 2020. Sumele neplatite se vor reporta in anul urmator.

Varianta imprumutului de certificate. Complexul Energetic Oltenia a anuntat ca intentioneaza sa imprumute certificate de emisii pentru a-si acoperi o parte din deficit. Solutia e foarte periculoasa, CEO avand sanse mari sa plateasca cu mult mai mult anul viitor. 2022 se anunta deja un an cu cheltuieli mari pentru companie, pe langa certificatele aferente productiei de energie de anul acesta, ar trebui sa returneze si acest potential imprumut.

Varianta imprumutului de la stat. Massmedia de specialitate confirma ca CEO vizeaza obtinerea unui imprumut in limita sumei de 241 milioane euro de la Ministerul Finantelor Publice, pe o perioada de 6 luni, „in conditii de piata”. Compania spera probabil sa restituie acesti bani din ajutorul de stat pentru restructurare, care este investigat in prezent de Comisia Europeana. Exista insa si posibilitatea ca acest plan sa nu fie aprobat de Comisia Europeana sau sa fie fundamental schimbat. Riscurile pe care si le asuma statul roman, pe bani publici, sunt foarte mari.

„Orice nou imprumut acordat Complexului Energetic Oltenia de statul roman pentru plata certificatelor de CO2 trebuie sa tina cont de conditiile de piata si sa reflecte situatia companiei. CEO este in prezent in risc de insolventa, iar planul de restructurare al companiei este examinat de Comisia Europeana. Aceeasi regula se aplica oricaror garantii pe care statul le-ar oferi companiei pentru a obtine un credit de la banci private. Daca nu respecta conditiile de piata, acest imprumut sau garantia acordata de stat trebuie sa fie considerate drept ajutor de stat suplimentar si, prin urmare, sa fie notificate si aprobate de Comisia Europeana inainte de a fi acordate. CEO si Guvernul Romaniei trebuie sa actioneze transparent si sa informeze publicul si Comisia in legatura cu orice procedura abordata pentru a plati certificatele de emisii de CO2, in special daca sunt folositi bani publici.” spune Andrea Carta, Senior Legal Strategist, Greenpeace European Unit.

Cetatenii sustin tranzitia energetica

In ultima saptamana, in urma unei initiative Greenpeace Romania, peste 2000 de cetateni au transmis mesaje catre ministrul Energiei, Virgil Popescu. Ei cer ministrului ca planul CEO sa fie in acord cu prevederile Pactului Verde European, sa ajute judetele Gorj si Hunedoara sa acceseze fonduri europene pentru a crea noi locuri de munca, sa comunice o data clara si un plan realist pentru eliminarea carbunelui din mixul energetic national si sa il inlocuiasca pe acesta cu noi capacitati pe energie regenerabila.