Impactul ecologic pozitiv al vehiculelor electrice in Romania reprezinta tema speciala a editiei curente - Nivelul total de emisii al autovehiculelor electrice este determinat de gradul de poluare al productiei de energie electrica, acest nivel scazand semnificativ pe masura ce ponderea surselor regenerabile creste.

Tinand cont de mixul energetic favorabil la nivel national, un vehicul electric in Romania emite cu 40% mai putine noxe decat unul conventional.

Cererea pentru vehiculele electrice a scazut in primul semestru al anului 2020 in contextul pandemiei COVID-19 - 883 de unitati noi au fost inmatriculate in aceasta perioada, cu 35% mai putine decat in al doilea semestru din 2019.

Primul semestru al anului in curs a inregistrat o crestere de 70% a modelelor disponibile pentru cumparare fata de semestrul precedent, ajungand la 24 de modele EV si 48 de modele PHEV, cu o gama mai variata de caroserii oferite.

Numarul de statii de incarcare creste la aproximativ 480 la finalul primului semestru din 2020, insa rata semestriala de crestere inregistreaza o incetinire, de la valoarea constanta de ~30% din anii precedenti la o valoare de ~20%.

Indexul de electromobilitate este un indicator al gradului de dezvoltare a pietei locale de electromobilitate si valoarea acestuia a fost determinata in baza a 12 indicatori cheie - Cea de-a treia editie (2020 H1) releva un scor al pietei locale de electromobilitate de 38, raportat la un potential prognozat de dezvoltare de 100 in anul 2025, o crestere de 5 unitati fata de valoarea aferenta semestrului 2 din 2019.

Fiecare editie a Indexului de electromobilitate din Romania abordeaza un subiect special - Cea mai recenta editie a studiului Roland Berger analizeaza amprenta reala de carbon a vehiculelor electrice si demonstreaza impactul ecologic pozitiv al acestora.

Avantajul principal al vehiculelor electrice este lipsa emisiilor directe in comparatie cu modelele conventionale care dispun de motoare cu ardere interna. In schimb, emisiile echivalente de carbon (CO2eq.) indirecte, rezultand din procesele de productie si reciclare ale vehiculului, sunt aproape duble comparativ cu productia unui vehicul conventional, insa impactul general, raportat la parcursul total al vehiculelor, ramane limitat.

In consecinta, o importanta deosebita o au emisiile indirecte produse in cadrul procesului de generare a energiei electrice din combustibili poluanti, precum ar fi cei fosili. Amprenta totala de carbon a vehiculelor electrice pe intreaga durata de viata a vehiculului depinde in mare masura de nivelul de emisii rezultat din producerea de electricitate.

In ultimii ani, Romania a beneficiat de un mix echilibrat de generare al energiei electrice, bazat in proportie de ~60% pe surse regenerabile precum hidroenergia, energia eoliana sau solara sau cu emisii de gaze cu efect de sera limitate, precum energia nucleara. Alte tari europene genereaza energie electrica prin metode mai poluante, precum Germania, care se bazeaza in proportie de ~40% pe energii regenerabile si ~10% pe energie nucleara sau Polonia, cu o pondere a surselor de energie bazate pe combustibili fosili de ~90%.

Asadar, un vehicul EV compact reincarcand bateriile la reteaua electrica din Romania ar reusi sa contrabalanseze efectele negative ale procesului de productie dupa parcurgerea a ~73.000 km, in timp ce un EV din Germania ar avea nevoie de ~100.000 km, iar un EV din Polonia nu ar reusi sa contrabalanseze impactul ecologic negativ al productiei indiferent de parcurs.

Szabolcs Nemes (foto), Partener in cadrul Roland Berger Bucuresti, este de parere ca mixul energetic din Romania creeaza oportunitati ideale pentru investitorii ce doresc sa promoveze proiecte sustenabile prin dezvoltarea infrastructurii de incarcare.

Pentru o durata de viata totala de 300.000 km, un EV compact reincarcat la reteaua electrica din Romania emite ~95 g de CO2eq. pe km, incluzand si emisiile rezultate din productia si viitoarea reciclare a vehiculului. Intr-un caz ideal in care vehiculul ar fi reincarcat 100% la energie regenerabila, ar emite doar ~50 g CO2eq./ km. Pe de alta parte, un vehicul compact cu caracteristici similare avand un motor cu ardere interna emite peste 150 g CO2eq./ km, fiind semnificativ mai poluant decat vehiculul electric.

Pandemia de COVID-19 a cauzat o serie de schimbari disruptive atat la nivelul procesului de achizitie al masinilor (inchiderea partiala sau totala a reprezentantelor, teama cumparatorului de a efectua test drive-uri), cat si la nivel birocratic prin scaderea eficientei prelucrarii dosarelor pentru subventiile oferite de autoritati.

In acest context, numarul de inmatriculari ale vehiculelor electrice noi a scazut cu 35% fata de cel de-al doilea semestru al anului precedent, ajungand la un total de 883 de unitati. Inmatricularile vehiculelor pur electrice (EV) au fost cele mai afectate, inregistrand scaderi de ~40%, ajungand la ~600 de unitati inmatriculate.

Desi unul din 55 de vehicule noi inmatriculate a fost vehicul EV sau PHEV, acest rezultat este mult sub media europeana de 6,9% inregistrata in prima jumatate de an. Romania a fost depasita de tari europene precum Spania sau Italia, dar continua sa se claseze in fata unor economii mondiale puternice precum SUA sau Japonia.

Cu toate acestea, comparand cu aceeasi perioada a anului trecut, se observa o crestere a numarului de inmatriculari al vehiculelor noi EV & PHEV de ~40%, comparativ cu o scadere generala a pietei de autoturisme cu o treime.

In prima jumatate a acestui an, au fost lansate in Romania ~30 de modele EV si PHEV, ajungand la un total de 72 de modele, ceea ce reprezinta o crestere de ~70% fata de semestrul precedent. Cresterea numarului de modele din segmentul PHEV se datoreaza in principal producatorilor premium, ce ofera spre vanzare 33 din cele 48 de modele disponibile.

Producatorii si-au diversificat modelele EV & PHEV disponibile in portofoliul dealership-urilor auto si din punctul de vedere al tipurilor de caroserii disponibile. Asadar, oferta de modele include SUV-uri de diferite dimensiuni (de la modele de oras la cele de clasa mare), dar si vehicule multifunctionale, sedan, compacte si sub-compacte.

Piata serviciilor de mobilitate atinge un nou grad de maturitate, tinand cont ca unii jucatori au inceput sa isi dezvolte propriile solutii de mobilitate, pe cand altii ofera servicii integrate de mobilitate - De exemplu, o companie de ride hailing ofera inchirierea trotinetelor electrice apartinand altui jucator in aplicatia proprie. O crestere importanta se poate observa si in zona de micromobilitate, piata ce atinge pragul de 9 jucatori, continuand tendinta de crestere din ultimele semestre.

Numarul statiilor de incarcare din Romania isi continua cresterea din ultimele semestre, ajungand la aproximativ 480 de unitati. Cu toate acestea, ritmul semestrial de crestere inregistreaza prima incetinire din ultimii ani, de la o valoare constanta de ~30% intre 2018 si 2019 la ~20% in prima jumatate a anului 2020.

Desi infrastructura de incarcare din Bucuresti si Ilfov reprezinta aproape o treime din reteaua nationala, zona de vest a tarii este cea care se dezvolta puternic, in antiteza cu zona de est, unde dezvoltarea economica mai lenta isi lasa amprenta.

Companiile ce activeaza in HoReCa si Retail raman lideri al numarului total de statii de incarcare, in timp ce segmentul parcarilor publice inregistreaza o crestere puternica in contextul finalizarii mai multor proiecte initiate in 2018 si 2019.

Desi observam o incetinire a cresterii numarului de statii de incarcare, tendintele generale raman pozitive. Piata a incetinit in mare parte datorita pandemiei de COVID-19, ce s-a resimtit atat din perspectiva instalarii de puncte noi de incarcare, cat si din apetitul jucatorilor privati de a demara investitiile in aceasta directie.

Dragos Fundulea, Senior Project Manager Roland Berger Bucuresti, se asteapta la o evolutie accelerata a infrastructurii de incarcare in urmatorii 2 ani, facand posibila crearea unei amprente nationale de statii de incarcare cu o acoperire similara cu cea a benzinariilor, reducand din factorul de stres asociat cu limitarile vehiculelor electrice ("range anxiety")

Programul Rabla Plus pe anul 2020 ofera un record de finantare, cu 140 milioane de lei alocati pentru achizitia de vehicule EV & PHEV. Desi lansat la final de martie, bugetul pentru persoane fizice a fost epuizat in luna iulie, aspect ce a atras atat o realocare a fondurilor de la categoria persoanelor juridice, cat si o suplimentare de 60 milioane de lei ce este disponibila incepand cu luna octombrie. In acest fel, bugetul Rabla Plus pentru 2020 depaseste dublul fondului alocat in anul 2019 (90 milioane de lei dupa suplimentari).

Studiul este disponibil aici!