Cel mai recent barometru publicat de institutul de cercetare a pietei USP arata faptul ca arhitectii europeni sunt mai constienti si mai implicati in sustenabilitate decat in constructia circulara. Cu toate acestea, 75% dintre specialistii din cele opt tari implicate in studiul cu o recurenta trimestriala sunt la curent cu fenomenul de reciclabilitate in constructii, iar 29% sustin ca biroul lor este implicat activ in aceasta. In timpul discutiilor directe cu arhitectii, inainte de a oferi o definitie a circularitatii, intrebarea principala a vizat perceptia personala a acestora asupra fenomenului. S-a constatat ca asocierea cea mai frecventa este cea cu reutilizarea materialelor si reciclarea deseurilor. Limitarea producerii acestora din urma si utilizarea materialelor biologice s-au plasat, de asemenea, intre primele sase caracteristici asociate constructiilor circulare. Toate cele mentionate anterior arata in mod clar ca arhitectii leaga in principal conceptul analizat de materialele utilizate pentru constructia cladirilor. In realitate, economia circulara reprezinta un sistem ce vizeaza utilizarea continua a resurselor si eliminarea deseurilor. In constructia circulara a cladirilor, toate partile implicate in ciclul de executie iau in considerare reducerea la minimum a utilizarii si maximizarea reutilizarii materialelor de constructie si a cladirilor in fiecare etapa, inca de la inceputul procesului de constructie. Desi folosirea materialelor reciclate este un aspect important al conceptului, constructia circulara implica mult mai mult decat aceasta. Un nivel ridicat de integrare a circularitatii in procesul de constructie a cladirii ar putea implica maximizarea duratei de exploatare a unui imobil, de exemplu prin integrarea in proiectare a posibilelor scopuri de reutilizare, dupa ce aceasta si-a epuizat destinatia initiala. Reutilizarea poate fi stabilita si printr-un design care sa permita demontarea si remontarea cu usurinta a unui element de constructii. Pentru informatii suplimentare, click aici