Este indiscutabil faptul ca inteligenta artificiala (AI) are un potential urias de a contribui in mod direct la cresterea economica globala, insa largirea diferentelor de dezvoltare dintre diversele state ale lumii, care se manifesta, de asemenea, intre companii sau angajati va trebui sa fie atent gestionata, pentru a maximiza beneficiile tehnologiilor respective. O axioma a epocii contemporane este aceea ca AI modifica in mod radical modul de viata, iar efectele se vor accentua pe masura ce aceasta paradigma tehnica se va „maturiza”. De aceea, pentru tot mai multe institutii de cercetare devine interesant de analizat modul cum vor evolua lucrurile, unele dintre acestea realizand chiar simulari care sa modeleze impactul asupra economiei reale. Prima sarcina intr-un asemenea demers este de a asigura o intelegere a comportamentului companiilor si a dinamicii diverselor sectoare din punct de vedere al capacitatii de asimilare a tehnologiilor AI. A doua misiune este reprezentata de analiza perturbarilor induse de modificarile inerente ce vor afecta personalul, firmele si statele in ansamblul lor. Cel mai probabil, perioada de tranzitie va genera cele mai mari costuri, care vor trebuie amortizate eficient. Anumite studii pertinente examineaza inclusiv modul in care pierderile si castigurile vor fi distribuite intre firme si in cadrul acestora, precum si felul cum eventualele beneficii vor putea fi exploatate. In fine, cercetarile curente grupeaza statele de pe mapamond in categorii care au caracteristici comune de dezvoltare, pentru a contura o imagine foarte clara a stadiului de implementare a conceptului AI. Una dintre concluziile principale ce rezulta din majoritatea studiilor este aceea ca in viitorul apropiat fenomenul va lua avant, utilizand cinci instrumente principale: computerele, limbajele naturale, asistentii virtuali, automatizarile de procese si tehnologiile avansate de invatare. Gradul de exploatare a acestora va fi diferit de la o companie la alta, fiind de asteptat ca multe firme sa prefere o strategie oportunista, axandu-se pe o singura directie. Desigur, vor fi si entitati care vor adopta toate metodele enumerate anterior, iar intre acesti doi poli se vor plasa cele mai multe dintre societati. Cert este faptul ca la finele deceniului urmator 70% dintre companii vor adopta cel putin unul dintre instrumentele mentionate anterior, insa mai putin de jumatate dintre ele vor reusi sa le implementeze pe toate.