- Sectorul constructiilor din Romania s-a numarat printre putinele care si-au continuat activitatea pe perioada starii oficiale de urgenta, in principal datorita faptului ca majoritatea activitatilor se desfasoara in aer liber. In cazul proiectelor avansate, unde s-a lucrat la finisaje sau alte categorii de lucrari specifice interioarelor, normele de distantare sociala au dus la mici intarzieri ale lucrarilor, insa fara modificari semnificative. Strict din punct de vedere al activitatilor de construire nu consider ca vom asista la modificari semnificative in urmatoarea perioada. Constructorii si investitorii vor acorda mai multa atentie in viitor respectarii normelor de distantare sociala si a altor masuri impuse de catre autoritati - spre exemplu, turele de lucru sau pauzele de masa - insa in sine, activitatea de construire nu va suferi modificari ample. Vom asista insa la un numar consistent de modificari din punct de vedere al specificatiilor proiectelor, in special in ceea ce priveste instalatiile - cele de ventilatie si climatizare vor suferi cele mai multe schimbari. Spre exemplu, se vor realiza modificari pentru ca instalatiile de profil sa permita purificarea aerului, prin procese de nebulizare sau ozonificare. Noile proiecte vor trebui sa respecte si sa se alinieze noilor cerinte si standarde din domeniu iar aceste schimbari vor influenta si piata de constructii, insa nu intr-un mod semnificativ. Sectorul constructiilor, in special pe segmentul comercial, a trecut in ultimul deceniu prin numeroase schimbari, fiind adoptate constant noi tehnologii si echipamente care au dus la cresterea calitatii proiectelor, iar noile cerinte vor fi de asemenea implementate fara dificultati majore.

 

- Practicile si cerintele obligatorii pentru certificarea sustenabila a unui proiect vor fi adaptate cu rapiditate la noul context. Spre exemplu, in schema americana de certificare LEED a fost introdus deja un criteriu care prevede masuri de sporire a sigurantei din punct de vedere al calitatii aerului. In acelasi timp, schema britanica de certificare BREEAM acorda deja de mai multi ani 1 credit, dintr-un total potential de 100, pentru proiectele rezidentiale care aveau prevazut un spatiu pretabil pentru munca de acasa - acesta trebuia sa beneficieze de iluminare naturala si sa fie prevazut cu prize pentru curent electric sau conexiuni la internet. In plus, anumite cerinte care existau deja in schemele de certificare sustenabila vor reveni in actualitate in noul context al pandemiei Covid-19. Acestea se refera la calitatea aerului dintr-o cladire sau la calitatea apei si a spatiilor de stocare a acesteia. Sunt aspecte care, desi existau intr-o lista ampla de cerinte, nu se aflau in prim plan, perioada prin care trecem fiind sinonima cu cresterea importantei acestora.

 

- Oportunitatile apar in orice perioada si, desi este deja un cliseu, infrastructura trebuie sa devina o prioritate de dezvoltare nationala. Perioada actuala poate prezenta avantaje si luand in calcul ca o parte din forta de munca calificata din constructii s-a repatriat, iar o eventuala scadere a competitiei din sectorul privat, in functie de efectele economice ale pandemiei, poate fi sinonima cu un potential suplimentar de crestere in ceea ce priveste investitiile publice. Sectorul constructiilor ar urma sa fie beneficiarul aproape oricarei reforme a unui sistem de baza din Romania. Reforma invatamantului ar presupune, pe langa digitalizare sau schimbarea programelor si a tehnicilor de predare, si cladiri modernizate sau noi constructii. Reforma sanitara ar fi, de asemenea, sinonima cu un volum nou de constructii. Implementarea pe scara larga a sistemelor de irigatii ar aduce, iarasi, cereri noi de activitati de constructii - iar toate acestea sunt aditionale lucrarilor clasice de infrastructura rutiera. Nu in ultimul rand, infrastructura feroviara ar trebui sa capete mai multa importanta in investitiile statului, trenurile de mari viteza - sau macar semnificativ mai ridicata comparativ cu viteza actuala - urmand sa aduca un beneficiu economic imediat atat din punct de vedere al miscarii populatiei, cat si din punct de vedere al circulatiei marfurilor.

 

- Masurile care ar mentine un nivel ridicat al activitatii in constructii ar trebui sa includa in mod obligatoriu lucrari noi de infrastructura rutiera, feroviara si civila. In plus, cladirile existente ar trebui aduse la un nivel de performanta in conformitate cu reglementarile europene, inclusiv normele 2020 sau cele viitoare care presupun reducerea amprentei de carbon generate de cladiri.

Ar trebui implementate si impuse, ca cerinte obligatorii, noi norme calitative atat pentru activitatile de construire, cat si pentru instalatiile si echipamentele din cadrul proiectelor si cladirilor nou ridicate. Daca firmele de profil vor fi obligate sa imbunatateasca calitatea constructiilor, vor beneficia si constructorii, dar si furnizorii de diferite echipamente, iar in final vor beneficia ocupantul final si mediul inconjurator.

Parteneriatele publice-private pot fi o optiune excelenta pentru modernizarea anumitor zone, dar si pentru startul unor proiecte de anvergura. Cartierul Justitiei, Casa Radio, noua Gara de Nord sau un nou aeroport in sudul Bucurestiului sunt doar cateva dintre investitiile care ar atrage un numar ridicat de companii si care ar produce un efect pozitiv de domino in multe sectoare economice.

 

- Sectorul constructiilor va avea o evolutie normala, cu cel mult un recul pe termen scurt, in functie de grativatea efectelor economice ale actualei pandemii dar, si de un eventual val doi si a unor noi masuri de limitare a raspandirii acesteia. In absenta acestor factori negativi, consider ca sectorul constructiilor isi va reveni integral in aproximativ sase luni. Din punct de vedere al pietei imobiliare, vom vedea cu siguranta o multitudine de modificari. Pe segmentul de birouri vom asista, spre exemplu, la noi modele de partitionare, poate si de scalare a proiectelor. De asemenea, activitatile in sine si modelele de desfasurare ale acestora se vor schimba semnificativ. Cu toate acestea, nu consider ca suprafetele totale de birouri inchiriate vor scadea semnificativ pe termen mediu si lung. Pe segmentul rezidential am putea asista la noi modele de configurare a spatiului locativ, dar si la o raspandire a normelor de dezvoltare sustenabila - avem deja un prim proiect de mari dimensiuni certificat BREEAM in Bucuresti si speram sa vedem tot mai multe cazuri de acest gen. De asemenea, este posibil sa vedem tot mai multe proiecte de coworking de proximitate, in zone intens populate, unde angajatii vor putea sa lucreze in anumite momente, eventual chiar in prezenta unor colegi.

 

- Primele doua luni si jumatate din 2020 au adus o majorare normala a activitatii BuildGreen, iar apoi ne-am adaptat foarte bine la noul context, ceea ce ne-a permis sa ne desfasuram activitatea in parametri normali pe toata durata perioadei starii de urgenta. Aceasta perioada ne-a aratat ca putem functiona foarte bine si de la distanta si ca putem fi productivi si sa oferim consultanta specifica la un nivel la fel de ridicat. Nu am apelat la somajul tehnic, iar in ultimele doua saptamani, dupa ce s-a incheiat starea de urgenta, ne-am marit chiar echipa cu aproximativ 25%. Pozitia de lider detasat al pietei de profil ne-a fost cu siguranta de ajutor, avand un volum ridicat de proiecte in care suntem implicati - inclusiv noi directii de business, care speram sa devina din ce in ce mai relevante in activitatea BuildGreen.

 

- Planurile BuildGreen sunt de regula pe termen mediu si lung, deoarece un proiect imobiliar se deruleaza pe parcursul mai multor ani. Noi suntem implicati adesea, inca din faza de proiectare si design a unui proiect, urmand apoi avizarea, etapele de dezvoltare si constructie, cu evaluarea constanta a implementarii principiilor de dezvoltare sustenabila si a tot ce inseamna acestea, de la instalatii la noi tehnologii. Abia la final, dupa livrarea proiectului, este obtinuta si certificarea sustenabila finala, insa aceasta este rolul unei activitati care, de regula, se intinde pe o durata de mai multi ani.

Ne dorim ca normele de dezvoltare sustenabila sa fie adoptate pe tot mai multe segmente ale pietei imobiliare: sa asistam la o adoptare pe scara larga pe segmentul rezidential si sa vedem cat mai multe cladiri publice, in special institutii de invatamant si sanitare, care sa adopte aceste norme. Exista si fonduri europene nerambursabile pentru renovarea spatiilor publice iar instalarea, spre exemplu, a unor instalatii moderne de improspatare a aerului, de introducere-filtrare si evacuare, reprezinta o investitie accesibila. Am vazut deja cateva prime schimbari in acest sens si ne dorim sa asistam la cat mai multe.