Cele mai multe dintre problemele ecologice actuale ale planetei au ca sursa industrializarea excesiva, care a avut loc in special dupa 1950. In vreme ce procesul respectiv a generat castiguri indiscutabile in planurile progresului social si prosperitatii, consecintele asupra mediului au fost dezastruoase, daca s-ar aminti numai fenomenul incalzirii globale, poluarea aerului, defrisarea padurilor cu consecinte uriase in ceea ce priveste continutul de oxigen al aerului, deprecierea calitatii apelor, afectarea iremediabila a bodiversitatii etc. Pe masura ce a patra revolutie industriala care are loc la momentul actual devine mai rapida, mai eficienta si mai accesibila, tehnologiile curente se interconecteaza intr-un ritm tot mai alert, convergand inevitabil catre un univers digital, fizic si biologic comun. Tehnicile emergente, incluzand aici Internet of Tings (IoT), realitatea virtuala (VR) si inteligenta artificiala (AI), vor genera schimbari sociale majore, pe masura ce reusesc sa afecteze direct mediul economic, valorile, identitatile si perspectivele de dezvoltare ale generatiilor viitoare. Exista la momentul actual o oportunitate unica de a incuraja fenomenul Industry 4.0 si de a solutiona in acelasi timp problematica ecologica, intrucat in eventualitatea lipsei unui control aceasta revolutie va genera consecinte negative incalculabile. Printr-un management inteligent al riscurilor si prin compensarea rationala a efectelor negative generate de dezvoltare se poate atinge obiectivul propus, cu conditia folosirii unor instrumente „inteligente”, cum ar fi politici si protocoale de administrare, modele de investitii si finantare, stimulente potrivite pentru dezvoltare tehnologica si angajament ecologic nedisimulat al membrilor societatii. In acest context, un rol deosebit de important il poate avea tehnologia blockchain. Aceasta reprezinta pentru modelul de dezvoltare Industry 4.0 ceea ce internetul a constituit pentru cea de-a treia revolutie industriala. Caracteristicile sale esentiale sunt date de modul de definire a unor registre imuabile si de realizare a unor sisteme avansate de criptare a datelor care permit transferul unei game extinse de informatii cu valoare de active in mod sigur si - foarte important - la costuri minime intre diverse parti participante la o tranzactie. Un alt avantaj major al acestor „blocuri” este dat de „democratia” lor, definita prin permisiunea participantilor de a detine un nod in aceasta retea, ceea ce face diferenta fata de platformele actuale de internet. Folosit in principal in domeniul criptomonedelor, sistemul blockchain are o aplicabilitate mult mai mare, asigurand o infrastructura descentralizata si globala de calcul ce va transforma radical modul actual de administrare a afacerilor. Cert este ca in viitor aceasta tehnologie are toate sansele de a detine un rol major in solutionarea problemelor de mediu, prin imbunatatirea sistemelor actuale de gestiune, precum si a abordarilor umane, transformand in mod radical felul in care elementele ecosistemului reationeaza intre ele, cu efecte benefice in planul echilibrului ecologic si prezervarii resurselor naturale.