Asociatia Industriei Lemnului - Prolemn solicita public Ministerului Mediului Apelor si Padurilor sa clarifice modul de emitere a avizelor pentru tocatura, rumegus si deseuri din lemn.

Intrarea in vigoare a modificarii Codului Silvic- Legea 197/2020 risca sa blocheze transportul tocaturii din lemn, a rumegusului si a deseurilor din lemn, produse secundare rezultate din prelucrarea primara a lemnului, care constituie resursa pentru industria placilor din lemn: PAL, MDF, OSB.

Industria lemnului prelucreaza in cascada resursa primara de lemn brut, prin fluxurile de productie succesive ale industriei cherestelei, industriei placilor, industriei furnirelor, dand valoare produselor finite ale industriei mobilei, industriei constructiilor, peletilor, celulozei si hartiei. Blocajele la nivelul unui segment industrial din prelucrarea lemnului afecteaza in lant intreaga prelucrare in cascada, cu efecte economice, sociale si de mediu negative, chiar grave.

Prin modificarea Codului Silvic, definitia materialelor lemnoase a fost extinsa cu includerea tocaturii, a rumegusului si deseurilor rezultate din prelucrarea primara a lemnului. Problema apare din faptul ca tocatura, rumegusul si deseurile din lemn nu se regasesc in nomenclatorul produselor lemnoase in SUMAL, ceea ce face ca pentru aceste produse sa nu se poata face raportarea on-line a avizelor de transport, sa nu se poata obtine condul on-line si, ca efect, aceste transporturi sa fie ilegale! Ridicolul situatiei este dat de faptul ca Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor – personal domnul ministru Costel Alexe - este initiatorul acestei modificari a Codului Silvic. Aceasta modificare a Codului Silvic era cunoscuta de cateva luni de zile, dar nu s-a facut nimic pentru implementarea practica a urmaririi in SUMAL a acestor materiale lemnoase, desi s-a clamat permanent in ultimul timp ca aceste modificari sunt esentiale in combaterea taierilor ilegale!

Blocajul indus de modificarea Codului Silvic – imposibilitatea emiterii unor simple avize pentru materiale lemnoase in SUMAL, ridica foarte multe intrebari. Reprezentantii industriei lemnului se intreaba de ce nu se poate rezolva situatia? Trebuie doar adaugate aceste materiale lemnoase intr-un nomenclator de produse, in SUMAL. De ce nu face Ministerul asta? Pentru ca sistemul SUMAL se afla de ani de zile in situatia ridicola de a nu avea mentenanta, de a nu se putea face corecturi minime, de a functiona practic in stare de avarie, cu blocaje permanente!

Reamintim faptul ca sistemul SUMAL este operational din 2008, cu etape de dezvoltare in 2014 - Radarul Padurilor si 2016 - Inspectorul Padurilor, iar o etapa noua de dezvoltare a fost stabilita inca din 2016, prin hotararea de Guvern 1004/2016, dezvoltare care a fost permanent prorogata. Dezvoltarea a fost contractata cu firma Indaco in 2016, dezvoltarea a fost efectuata si partial receptionata de Minister din decembrie 2016 - semestrul I 2017, dar nu a fost implementata! Intre timp Ministerul a si pierdut procesul cu compania Indaco, dezvoltarea a fost si platita! Deci, avem o dezvoltare care ar fi putut fi operationala din 2016, platita, un sistem SUMAL fara mentenanta de ani de zile, funtionand in stare de avarie, o dezvoltare de la zero reluata cu Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) cu 4 ani deja de dezvoltare si costurile aferente si un sector forestier care suporta costurile blocajelor permanente ale acestui sistem.Este absurd!

Ultimele prelungiri ale termenului de implementare au fost intotdeauna facute in ceasul al 12-lea, cu pericolul intrarii in vigoare si a blocarii intregului sector forestier si a industriei lemnului, din cauza nefunctionarii sistemului, prin HG 984 din 30.12 2019 si HG 497 din 30.06.2020. Prin acest ultim HG, termenul de intrare in vigoare a fost prelungit pana la 01.11.2020. Inca din luna aprilie domnul ministru Costel Alexe anunta lansarea in testare a noului SUMAL. Prin HG-497 din 30.06.2020 a fost stabilita o perioada de testare, conform unei metodologii aprobate prin ordin de ministru. Au trecut 2/3 din perioada de potentiala testare, nu a aparut nici macar ordinul cu metodologia de testare, iar aplicatiile SUMAL 2.0 nu numai ca nu exista in testare, dar nici macar nu au fost prezentate public! Implementarea sistemului SUMAL 2.0 este impredictibila si creaza riscuri majore de blocaj al activitatii in sectorul forestier si industria lemnului.

Situatia la zi: Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor ruleaza un sistem SUMAL 1.0 fara mentenanta, in stare de avarie si nu ofera in timp util solutii de urmarire a materialelor lemnoase conform modificarii Codului Silvic, cunoscute de luni de zile, cu impact imediat de blocare a transportului acestor materiale lemnoase. Ministerul dezvolta, in acelasi timp, de 4 ani de zile, un sistem SUMAL 2.0 care nici macar nu a fost lansat in testare, cu termen de operationalizare la 1 noiembrie 2020, termen complet nerealist tinand cont si de necesitatea de corectare a sistemului, in urma constatarilor din perioada de testare! De ce nu s-au operationalizat dezvoltarile facute din 2016, prin contractul cu firma Indaco, dezvoltari care au si fost platite , in special modulul de urmarire GPS a transporturilor la prima punere pe piata a masei lemnoase , dezvoltare foarte eficienta in combaterea taierilor ilegale? De ce se dezvolta un sistem SUMAL 2.0 extrem de complex - cu extindere pana la industria mobilei si industria constructiilor – care ignora principiile europene de orientare a controlului la prima punere pe piata a masei lemnoase si de orientare a controlului pe zone de risc?

Solicitam domnului ministru Costel Alexe sa clarifice, cat mai urgent posibil, modul in care se face implementarea sistemului SUMAL 2.0 si modul de emitere a avizelor pentru tocatura, rumegus si deseuri din lemn. In caz contrar, acesta devine direct raspunzator de blocarea activitatilor de transport pentru aceste materiale lemnoase si implicit, pentru blocajele induse in activitatea industriei lemnului, odata cu intrarea in vigoare a modificarii Codului Silvic si redefinirea materialelor lemnoase. Asociatia Industriei Lemnului reafirma angajamentul si sprijinul pentru masuri specifice si eficiente de combatere a taierilor ilegale precum si a conservarii naturii, raspunsul la provocari trebuie sa fie nu mai multa reglementare, ci masuri inteligente, targetate, implementate corect.