In intervalul 1 ianuarie - 30 septembrie 2017, fluxul investitiilor straine directe ale nerezidentilor in tara noastra (ISD) s-a situat pe un trend ascendent usor, ceea ce denota o reluare a ritmului initial de crestere din primul trimestru a.c., semnalandu-se astfel o oarecare stabilizare. Astfel, in ceea ce priveste fluxul ISD, s-a constatat o majorare evaluata la +1,36% in primele noua luni din 2017, comparativ cu aceeasi perioada din 2016, cu toate ca, in continuare, nivelul efectiv al investitiilor straine ramane deficitar (de exemplu, in raport cu anul 2008, ba chiar cu 2016), iar sumele alocate in mod real de investitorii straini in economia nationala se situeaza cu mult sub cerintele reale de finantare din Romania. In consecinta, situatia respectiva (ce ramane ponderat-negativa) ar putea avea un impact semnificativ asupra firmelor de constructii (afectate si de recesiunea statistica din sector, care se mentine si va fi atestata inclusiv in momentul publicarii noilor date de la Eurostat), mai ales ca acestea beneficiaza, in mod traditional, de cea mai mare parte a ISD. Practic, analiza raportului lunar al bancii centrale, referitor la datoria externa si la balanta de plati in primele trei trimestre ale anului 2017, evidentiaza faptul ca „in intervalul 1 ianuarie - 30 septembrie 2017, investitiile directe ale nerezidentilor in Romania au totalizat 3,352 miliarde euro (date estimate), comparativ cu 3,307 miliarde euro in perioada ianuarie-septembrie 2016, din care participatiile la capital, care includ si profitul reinvestit net estimat, s-au plasat la circa 3,238 miliarde euro, iar creditele intragrup (dintre investitorul strain si firma rezidenta) au inregistrat o valoare neta de 114 milioane de euro". In primele noua luni din 2016 datele (estimate) ale BNR aratau faptul ca ISD au totalizat 3,143 miliarde euro (+25,02% fata de aceeasi perioada din 2015), dar rectificarile ulterioare au adus ISD al intervalului ianuarie-septembrie 2016 la 3,307 miliarde euro (+31,54%) si, daca in 2016 datele definitive ale BNR reflecta ca ISD au insumat 4,517 miliarde euro (fata de 4,081 miliarde euro, cat s-a estimat anterior), in crestere cu +30,51%, in anul 2015 ISD au totalizat 3,461 miliarde euro (nivel definitiv), ceea ce inseamna de fapt ca acestea au sporit cu mai mult de 42% fata de precedentele 12 luni, ceea ce a reprezentat un prag-record al ultimilor cinci ani, clar depasit in prezent, dar care, probabil, tinde sa se pondereze in 2017, cand va fi vorba cel mult de o sporire nesemnificativa. Mai mult, potrivit informatiilor istorice (estimate), BNR confirma ca in ianuarie 2016 indicatorul ISD a ajuns la 286 milioane de euro, marcand un progres secvential de +68,24%, in februarie acelasi an ISD s-au plasat la numai 68 milioane de euro (-76,22%), reprezentand, probabil, nu numai recordul negativ al anului trecut, ci si pe cel aferent ultimilor cinci ani, in timp ce, la nivelul lunii martie s-au consemnat 412 milioane de euro (+519,12%, tot din punct de vedere secvential), iar in aprilie s-au raportat doar 112 milioane de euro (-72,82%), pentru ca in mai sa se evidentieze 239 milioane de euro (+113,4%), dupa care in iunie s-a atins tot un record, de aceasta data pozitiv, mai precis la 919 milioane de euro (prag maxim lunar din ultimele 24 de luni si, probabil, din intreaga perioada de dupa 2008), reprezentand un salt de +284,5%, pentru ca in iulie 2016 ISD sa se cifreze la 303 milioane de euro (-67%), iar in august ISD sa se plaseze la 402 milioane de euro (+32,67%), dupa care in septembrie s-a marcat o stabilizare, tot la 402 milioane de euro (0%), in octombrie fiind reluata ascensiunea (+47,51%), ajungandu-se la 593 milioane de euro, in noiembrie ISD au totalizat 192 milioane de euro (-67,62%), iar in decembrie indicatorul s-a plasat la 153 milioane de euro (-20,31%). Totodata, in ianuarie 2017 s-a ajuns la 260 de milioane de euro (+69,93%), iar in februarie a.c. la o cota record pentru aceasta luna, mai precis la 395 milioane de euro (+51,92%), dupa care, in martie 2017 s-au consemnat 420 de milioane de euro (+6,33%), pentru ca in aprilie a.c. sa se raporteze 230 de milioane de euro (-45,24%), urmate de cele numai 139 milioane de euro din mai (-39,57%, constituind din nou un prag minim al perioadei), respectiv de cele 397 milioane de euro din iunie (+185,61%), de cele 528 milioane de euro din iulie (+33%), de cele 149 milioane de euro din august (-71,78%) si de cele 834 milioane de euro din septembrie a.c. (+459,73%), ceea ce inseamna totusi, pentru moment, ca nici trendul ascendent puternic din primele noua luni ale lui 2016, nici recordul din luna iunie a anului trecut nu s-au mai repetat. Dupa cum se cunoaste, ISD nu au impact numai pe piata constructiilor (pe care o influenteaza decisiv), pentru ca, potrivit expertilor, „investitiile straine directe sunt considerate cele mai benefice investitii realizate de companiile straine intr-o economie, deoarece sunt realizate pe termen lung si au, de obicei, efecte pozitive asupra economiei si salariilor”.

Potrivit comunicatului bancii centrale, in perioada de referinta, reprezentata de primele trei trimestre ale anului in curs, s-a remarcat o adancire a deficitului balantei de plati, situatia fiind, de altfel, asemanatoare celei din ianuarie-septembrie 2016. In acelasi mod ca in primele noua luni ale anului trecut, in raportul aferent intervalului 1 ianuarie - 30 septembrie 2017 reprezentantii BNR confirma un dezechilibru constituit de acumularea, in perioada analizata, a unui deficit al balantei de plati, dar ceva mai puternic ca in intervalul similar din 2016, ca urmare a unei activitati mai precare in ceea ce priveste balanta bunurilor, precum si in contextul reducerii excedentului balantei veniturilor secundare. In consecinta, specialistii BNR au indicat ca "la nivelul contului curent al balantei de plati, in ianuarie-septembrie 2017 s-a inregistrat un deficit de 4,191 miliarde euro (date provizorii), comparativ cu un deficit de 2,885 miliarde euro in aceeasi perioada din 2016 (indicand o crestere a deficitului cu +45,27%); in structura, balanta bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,7 miliarde euro, balanta serviciilor a inregistrat un excedent mai mare cu 42 milioane de euro, balanta veniturilor primare s-a incheiat cu un deficit mai mic cu 562 milioane de euro, in timp ce balanta veniturilor secundare a consemnat un excedent mai redus cu 210 milioane de euro. In acelasi timp, datoria externa pe termen lung a fost, la 30 septembrie 2017, de 68,965 miliarde euro (74% din totalul datoriei externe), nivel in scadere cu 1% fata de cel consemnat la 31 decembrie 2016. Datoria externa pe termen scurt a inregistrat, la aceeasi data, valoarea de 24,239 miliarde euro (26% din total), nivelul fiind in crestere cu 4,2% fata de cel de la 31 decembrie 2016. In perioada analizata, reprezentata de lunile ianuarie-septembrie 2017, datoria externa totala a crescut cu 294 milioane de euro, in principal pe seama sporirii soldului datoriei publice (cu 652 milioane de euro), in perioada 31 decembrie 2016 - 30 septembrie 2017. Mai mult, rata serviciului datoriei externe pe termen lung (care se calculeaza ca raport intre serviciul datoriei externe pe termen lung si exportul de bunuri si servicii) a fost de 22,6% in primele noua luni din 2017, comparativ cu 30% in anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri si servicii (evidentiat ca raport intre rezervele internationale ale Romaniei de valuta si aur la sfarsitul perioadei si importul mediu lunar de bunuri si servicii din intervalul respectiv) s-a situat la 5,6 luni de importuri de bunuri si servicii la 30 septembrie 2017, fata de 6,3 luni de importuri de bunuri si servicii la 31 decembrie 2016. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculata la valoarea reziduala, cu rezervele valutare ale BNR a fost de 89,5% la 30 septembrie 2017, comparativ cu 90,5% la 31 decembrie 2016".

Astfel, datele anuntate de BNR cu privire la indicatorul ISD confirma intr-o marja de eroare statistica (data de sporirea insignifianta momentan a ISD), la nivelul primelor trei trimestre a.c., o apreciere mai mult decat modesta in ceea ce priveste fluxul de capital din strainatate, calculat pe baze anuale, ceea ce reprezinta in principiu un factor cvasi-negativ pentru antreprenori - si nu numai, deoarece majoritatea investitiilor efectuate in economia nationala vizeaza, de regula, executia lucrarilor de constructii noi. Totusi, baza comparativa anuala continua sa fie diferita, deoarece, spre deosebire de metodologia anterioara, creditele subordonate dintre intermediari financiari afiliati (banci sau institutii financiare nebancare, de tip IFN) nu mai sunt considerate de natura investitiilor directe, ca in BPM5, ci se inregistreaza in contul financiar/ alte investitii. In acelasi timp, tot pe fondul implementarii principiilor BMP6, unele date ale BNR sunt diferite de cele anuntate de Institutul National de Statistica - INS, fiind necesara ajustarea lor ulterioara.

Prezentand din nou, cu titlu informativ, datele istorice referitoare la ISD, rezulta ca recordul investitiilor straine directe s-a inregistrat in anul 2008, cand acestea au insumat 9,496 miliarde euro. Intre 2003 si 2006 Romania a consemnat in fiecare an cresteri ale fluxului ISD, indicatorul respectiv ajungand la 5,183 miliarde euro in 2004, la 5,213 miliarde euro in 2005 si 9,056 miliarde euro in 2006. In schimb, la nivelul lui 2007 (cel mai probabil, ca urmare a declansarii crizei bancare in SUA) a avut loc o diminuare a capitalului strain investit in Romania, pana la 7,25 miliarde euro, insa faptul ca economia tarii noastre este considerata emergenta, coroborat cu declansarea mai intarziata a recesiunii, a implicat, in anul urmator, o crestere pana la nivelul anuntat anterior. Incepand cu 2009, insa, valoarea indicatorului s-a deteriorat puternic, investitiile scazand abrupt pana la 3,48 miliarde euro in primul an de criza economica generalizata si situandu-se la 2,2 miliarde euro in 2010, pentru ca in 2011 sa se constate un prag minim record, de numai 1,815 miliarde euro. In 2012, investitiile straine directe nete au crescut pentru prima data de la inceperea recesiunii, avansul fiind de +18,7%, pana la 2,138 miliarde euro, pentru ca in 2013 sa se ajunga la 2,71 miliarde euro (+26,75%), iar in 2014 sa se consemneze scaderea de -10,33%, la 2,43 miliarde euro, dupa care, in 2015, a avut loc o apreciere masiva, pana la 3,46 miliarde euro (+42,43%), urmata de cresterea din 2016, la 4,51 miliarde euro (+30,5%). Astfel, cu toate ca in ultimii ani se observa o recuperare, atingerea sau depasirea nivelului maxim, de circa 9,5 miliarde euro din 2008, este posibila doar pe termen lung, ca urmare a necesitatii de recuperare a unui decalaj de -52,43% (rezultat prin compararea ISD definitive din cele 12 luni ale lui 2016 si ISD din 2008), astfel incat, chiar daca trendul ascendent se va relua (improbabil) in 2017, perspectivele de echivalare sunt relativ indepartate.

Specialistii bancii centrale mai precizeaza ca, incepand cu anul 2014, standardul metodologic international pentru elaborarea balantei de plati este asigurat de Manualul FMI denumit „Balanta de plati si pozitia investitionala internationala, editia a VI-a (BPM6), care inlocuieste metodologia anterioara (BPM5). In consecinta, dupa cum se arata anterior, la capitolul ISD, creditele subordonate dintre intermediari financiari afiliati (banci, IFN-uri) nu mai sunt considerate a fi de natura investitiilor directe, ca in BPM5, ci se inregistreaza in contul financiar/ alte investitii. De aceea, in fiecare luna se efectueaza rectificari ale tuturor seriilor de date ale balantei de plati, actualizarile fiind disponibile in cadrul unei baze de date interactive, care cuantifica si seriile de date istorice lunare si trimestriale incepand cu anul 2005. De asemenea, pot fi consultate cercetarile statistice anuale exhaustive cu privire la fluxurile ISD structurate pe principalele ramuri ale economiei nationale, in intervalul anilor 2004-2015. Mai mult, pentru asigurarea respectarii principiului „schimbului de proprietate economica”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel ca valorile exportului si importului de bunuri din balanta de plati sunt diferite de cele din documentul statistic corespunzator comertului international cu bunuri. 

De exemplu, in 2016 (cel mai recent an pentru care a fost elaborat un raport exhaustiv, finalizat in septembrie 2017), din soldul final al ISD, de 70,113 miliarde euro, cat a fost la 31 decembrie (nivel obtinut prin adaugarea la soldul initial al ISD a fluxului net de ISD si a diferentelor valorice pozitive/negative provenite atat din reevaluarile datorate modificarii cursului de schimb si preturilor unor active, cat si din retratari contabile ale valorii soldurilor initiale ale unor intreprinderi raportoare), sectorului de constructii si tranzactii imobiliare i-au fost repartizate 9,794 miliarde euro (14%), in timp ce industriei in ansamblu i-au revenit 30,979 miliarde euro (44,2%), iar comertului 8,994 miliarde euro (12,8%), o pondere asemanatoare, de 12,6% sau 8,844 miliarde euro, fiindu-i atribuita segmentului de intermedieri financiare si asigurari. Pentru informatii suplimentare, www.bnr.ro