Totodata, scaderea pe baze de comparare anuale, din ianuarie 2016, estimata mai precis la -4,35%, este diametral opusa in raport cu situatia din ianuarie 2015, cand s-a consemnat o majorare puternica (-23%) comparativ cu acelasi interval din 2014, ceea ce nu reprezinta, deocamdata, o veste buna cu privire la dinamica ISD, cu toate ca, spre deosebire de ianuarie 2015, aceeasi luna a lui 2016 a insemnat, dupa cum se arata anterior, un interval de crestere comparativ cu precedentele 31 de zile. Astfel, toate aceste aspecte raman deocamdata prematur de evaluat, ca impact real asupra firmelor de constructii, iar actuala tendinta poate sa se transforme intr-o continuare a trendului de recuperare, de vreme ce, daca in 2015 ISD au crescut cu +25,36%, la 3,035 miliarde euro, in 2014 investitiile straine directe au regresat cu -10,6% fata de 2013, pana la 2,43 miliarde euro, de la un varf de 2,71 miliarde euro atins in 2013, ce a reprezentat de altfel un alt record dupa declansarea crizei economice (respectiv in ultimii cinci ani), desi, practic, in 2012 s-a consemnat prima apreciere de la inceputul recesiunii.

In mod asemanator anului trecut, in raportul aferent primei luni a anului in curs reprezentantii BNR confirma un echilibru (probabil temporar) constituit de acumularea, in perioada analizata, a unui excedent al balantei de plati, dar ceva mai redus ca in intervalul similar din 2015 (scaderea acestui indicator fiind evaluata la -45,98%), ca urmare a unei activitati mai bune in ceea ce priveste balanta veniturilor primare, balanta veniturilor secundare si serviciile. In consecinta, specialistii BNR au indicat ca "la nivelul contului curent al balantei de plati, in ianuarie 2016 s-a inregistrat un excedent de 168 milioane de euro (date provizorii), comparativ cu un excedent de 311 milioane de euro in aceeasi perioada din 2015; in structura, balanta veniturilor secundare si balanta serviciilor au inregistrat excedente majorate cu 173 milioane de euro, respectiv cu 57 milioane de euro, in timp ce balanta bunurilor a consemnat o crestere a deficitului cu 196 milioane euro, iar balanta veniturilor primare a inregistrat o transformare a excedentului in deficit. In acelasi timp, datoria externa pe termen lung a fost, la 31 ianuarie 2016, de 69,944 miliarde euro (78% din totalul datoriei externe), in scadere cu 1,6% fata de 31 decembrie 2015. Datoria externa pe termen scurt a inregistrat, la aceeasi data, nivelul de 19,766 miliarde euro (22% din total), fiind mai redusa cu 0,4% fata de 31 decembrie 2015. In perioada analizata, reprezentata de prima luna din 2016, datoria externa totala a scazut cu aproape 1,186 miliarde euro, din care datoria publica s-a diminuat cu 328 milioane de euro, datoria autoritatii monetare cu 311 milioane de euro si datoria negarantata public cu 547 milioane de euro. Mai mult, rata serviciului datoriei externe pe termen lung (care se calculeaza ca raport intre serviciul datoriei externe pe termen lung si exportul de bunuri si servicii) a fost de 41,1% in ianuarie 2016, comparativ cu 35,4% in anul 2015. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri si servicii (evidentiat ca raport intre rezervele internationale ale Romaniei de valuta si aur la sfarsitul perioadei si importul mediu lunar de bunuri si servicii din intervalul respectiv) s-a situat la 7,5 luni de importuri de bunuri si servicii la 31 ianuarie 2016, fata de 6,4 luni de importuri la 31 decembrie 2015. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculata la valoarea reziduala cu rezervele valutare ale BNR a fost de 97,8% la 31 ianuarie 2016, comparativ cu 98% la 31 decembrie 2015".

Astfel, datele anuntate de BNR cu privire la indicatorul ISD confirma o apreciere in ceea ce priveste fluxul de capital din strainatate, calculat pe baze anuale, ceea ce reprezinta in principiu un factor pozitiv pentru antreprenori – si nu numai, deoarece majoritatea investitiilor efectuate in economia nationala vizeaza, de regula, executia lucrarilor de constructii noi. Totusi, baza comparativa anuala continua sa fie diferita, deoarece, spre deosebire de metodologia anterioara, creditele subordonate dintre intermediari financiari afiliati (banci sau institutii financiare nebancare, de tip IFN) nu mai sunt considerate de natura investitiilor directe, ca in BPM5, ci se inregistreaza in contul financiar/ alte investitii.

Prezentand inca o data, cu titlu informativ, datele istorice referitoare la ISD, rezulta ca recordul investitiilor straine directe s-a inregistrat in anul 2008, cand acestea au insumat 9,496 miliarde euro. Intre 2003 si 2006 Romania a consemnat in fiecare an cresteri ale fluxului ISD, indicatorul respectiv ajungand la 5,183 miliarde euro in 2004, la 5,213 miliarde euro in 2005 si 9,056 miliarde euro in 2006. In schimb, la nivelul lui 2007 (cel mai probabil, ca urmare a declansarii crizei bancare in SUA) a avut loc o diminuare a capitalului strain investit in Romania, pana la 7,25 miliarde euro, insa faptul ca economia tarii noastre este considerata emergenta, coroborat cu declansarea mai intarziata a recesiunii, a implicat, in anul urmator, o crestere pana la nivelul anuntat anterior. Incepand cu 2009, insa, valoarea indicatorului s-a deteriorat puternic, investitiile scazand abrupt pana la 3,48 miliarde euro in primul an de criza economica generalizata si situandu-se la 2,2 miliarde euro in 2010, pentru ca in 2011 sa se constate un prag minim record, de numai 1,815 miliarde euro. In 2012, investitiile straine directe nete au crescut pentru prima data de la inceperea recesiunii, avansul fiind de +18,7%, pana la 2,138 miliarde euro, pentru ca in 2013 sa se ajunga la 2,71 miliarde euro (+26,75%), iar in 2014 sa se consemneze scaderea de -10,33%, la 2,43 miliarde euro, dupa care, in 2015, a avut loc o apreciere, pana la 3,03 miliarde euro (+25,36%). Astfel, cu toate ca in ultimii ani se observa o recuperare, atingerea sau depasirea nivelului maxim, de circa 9,5 miliarde euro din 2008, este posibila doar pe termen lung.

Specialistii bancii centrale mai precizeaza ca, incepand cu anul 2014, standardul metodologic international pentru elaborarea balantei de plati este asigurat de Manualul FMI denumit „Balanta de plati si pozitia investitionala internationala, editia a VI-a (BPM6), care inlocuieste metodologia anterioara (BPM5). In consecinta, dupa cum se arata anterior, la capitolul ISD, creditele subordonate dintre intermediari financiari afiliati (banci, IFN-uri) nu mai sunt considerate a fi de natura investitiilor directe, ca in BPM5, ci se inregistreaza in contul financiar/ alte investitii. De aceea, in fiecare luna se efectueaza rectificari ale tuturor seriilor de date ale balantei de plati, actualizarile fiind disponibile in cadrul unei baze de date interactive, care cuantifica si seriile de date istorice lunare si trimestriale incepand cu anul 2005. De asemenea, pot fi consultate cercetarile statistice anuale exhaustive cu privire la fluxurile ISD structurate pe principalele ramuri ale economiei nationale, in intervalul anilor 2003-2014. Mai mult, pentru asigurarea respectarii principiului „schimbului de proprietate economica”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel ca valorile exportului si importului de bunuri din balanta de plati sunt diferite de cele din documentul statistic corespunzator comertului international cu bunuri. 

De exemplu, in 2014 (cel mai recent an pentru care a fost elaborat un raport exhaustiv, finalizat in septembrie 2015), din soldul final al ISD, de 60,198 miliarde euro, cat a fost la 31 decembrie (nivel obtinut prin adaugarea la soldul initial al ISD a fluxului net de ISD  si a diferentelor valorice pozitive/negative provenite atat din reevaluarile datorate modificarii cursului de schimb si preturilor unor active, cat si din retratari contabile ale valorii soldurilor initiale ale unor intreprinderi raportoare), sectorului de constructii si tranzactii imobiliare i-au fost repartizate 5,917 miliarde euro (9,8%), in timp ce industriei i-au revenit 29,32 miliarde euro (48,7%), iar comertului 7,05 miliarde euro (11,7%), o pondere ceva mai mare, de 13% sau 7,79 miliarde euro, fiindu-i atribuita segmentului de intermedieri financiare si asigurari. Pentru informatii suplimentare, www.bnr.ro