Comisia Europeana a publicat previziunile de primavara, care incorporeaza primele estimari cu privire la impactul pandemiei, un soc simetric cara risca sa genereze implicatii asimetrice la nivelul tarilor membre ale Uniunii Europene.

Conform expertilor Comisiei Europene amplitudinea impactului pandemiei la nivelul tarilor membre va fi dependenta de dimensiunea crizei de sanatate publica si de structura economica si capacitatea autoritatilor responsabile cu implementarea politicilor economice din fiecare stat.

Astfel, conform scenariului macroeconomic central al Comisiei Europene PIB-ul Zonei Euro (principalul partener economic al Romaniei) ar putea sa scada cu 7.7% an/an in 2020, in contextul masurilor restrictive implementate pentru contracararea crizei sanitare. Economia regiunii va initia un proces de relansare dupa eliminarea (graduala) restrictiilor, fiind prognozata o crestere cu 6.3% an/an in 2021. In acest scenariu economia Romaniei ar putea inregistra un declin de 6% an/an in 2020 si o crestere cu 4.2% an/an in 2021.

Expertii Comisiei subliniaza faptul ca in absenta masurilor adoptate pana in prezent de autoritatile responsabile cu implementarea politicilor economice ritmul de declin din 2020 la nivelul blocului comunitar ar fi fost cu peste 4.5 puncte procentuale mai sever.

Investitiile productive reprezinta componenta cea mai afectata de incidenta socului pandemiei, Comisia Europeana previzionand declinul acestora cu ritmuri anuale de 13.3% in Zona Euro si cu 15% in Romania in 2020. Investitiile productive s-ar putea redinamiza in 2021, cu ritmuri previzionate la 10.2% an/an in Zona Euro si 5% an/an in Romania.

La nivelul pietei fortei de munca expertii Comisiei prognozeaza deteriorarea climatului in acest an, pe fondul declinului sever al investitiilor productive, partial contrabalansat de masurile autoritatilor responsabile cu implementarea politicilor economice (sustinerea salariatilor si companiilor): rata somajului in crestere la 9.6% in Zona Euro, respectiv 6.5% in Romania.

Pe de alta parte, redinamizarea investitiilor productive in 2021 va contribui la scaderea ratei somajului, spre niveluri medii anuale de 8.6% in Zona Euro, respectiv 5.4% in Romania.

In ceea ce priveste preturile de consum Comisia Europeana prognozeaza decelerarea inflatiei de la 1.2% in 2019 la 0.2% in 2020, urmata de accelerare la 1.1% in 2021 in Zona Euro, evolutie determinata de scaderea economiei si de declinul cotatiilor internationale la titei.

Conform scenariului macroeconomic al Comisiei Europene in Romania inflatia medie anuala ar putea decelera de la 3.9% in 2019 la 2.5% in 2020, o accelerare la 3.1% fiind prognozata pentru 2021.

Expertii institutiei europene se asteapta la deteriorarea severa la nivelul finantelor publice, pe fondul scaderii semnificative a economiei din acest an si masurilor implementate pentru contracararea impactului socului indus de pandemie. Astfel, ponderea deficitului bugetar in PIB in Zona Euro s-ar putea majora de la 0.6% in 2019 la 8.5% in 2020, o ajustare la 3.5% fiind previzionata pentru 2021.

Pentru Romania Comisia Europeana previzioneaza cresterea raportului deficit bugetar/PIB de la 4.3% in 2019 la 9.2% in 2020, respectiv 11.4% in 2021.

Printre principalii factori de incertitudine pentru evolutia economiilor europene in perioada urmatoare raportul Comisiei Europene mentioneaza: posibilitatea aparitiei unui nou val al pandemiei (caz in care ritmul de declin din 2020 al PIBului regiunii ar putea fi cu 3 puncte procentuale mai redus); posibilitatea unui recesiuni mai severe si mai indelungate; riscul intensificarii divergentelor intre tarile membre ale blocului comunitar, cu posibilitatea ca distorsiunile determinate de pandemie sa afecteze o perioada mai lunga functionarea Pietei Unice; acumularea de riscuri in ceea ce priveste stabilitatea Zonei Euro.

In acest context, expertii Comisiei atrag atentia cu privire la importanta implementarii unui program de relansare la nivel european, care sa complementeze planurile implementate in tarile membre, pentru a minimiza impactul nefavorabil al socului in sfera climatului investitional.