Comisia Europeana a declansat procedura de infringement impotriva Romaniei, ca urmare a faptului ca Guvernul nu a furnizat informatii cu privire la implementarea Directivei 2010/31/UE privind eficienta energetica a cladirilor. Potrivit angajamentului asumat, tara noastra trebuia sa adopte inca din anul 2012 Legea 159/2013, aceasta fiind avizata abia in luna mai 2013. Totodata, directiva europeana prevede ca Romania sa instituie si sa aplice cerinte minime privind performanta energetica a cladirilor si sa se asigure ca este realizata certificarea performantei energetice a cladirilor prin auditarea energetica. Totusi, potrivit opiniilor specialistilor din domeniul materialelor de constructii, "textul transmis la Bruxelles nu include calcule, masuri exacte sau orice alte date practice pentru transpunerea Directivei in legislatia nationala, ci are un caracter mai mult descriptiv". Astfel, Comisia Europeana solicita Guvernului tarii noastre notificarea tuturor masurilor de transpunere a Directivei, care trebuia sa fie adoptata pana la 9 iulie 2012. Daca Romania nu-si indeplineste obligatia legala in termen de doua luni, Comisia ar putea lua decizia de a sesiza Curtea de Justitie a Uniunii Europene, se arata intr-un comunicat al CE.

 

In pofida importantei pietei nationale de reabilitare termica pentru sprijinirea companiilor din domeniul constructiilor, investitiile din domeniu sunt minime. Dupa cum arata niste calcule simple realizate pe baza bugetelor din ultimii trei ani, fondurile alocate pentru acest tip de lucrari nu au depasit 500 milioane de lei (112,5 milioane de euro), in contextul in care potentialul real al pietei de reabilitare termica depaseste 30 miliarde euro (din care imobilele de locuinte ar necesita investitii de 19,2 miliarde euro, iar pentru anveloparea cladirilor publice s-ar putea cheltui peste 11,4 miliarde euro). In ansamblu, Directiva 2010/31/UE prevede ca Romania sa instituie si sa aplice cerinte minime privind performanta energetica a cladirilor si sa se asigure ca este realizata certificarea performantei energetice a cladirilor. "Trebuia sa avem realizata auditarea energetica a cladirilor. Aceasta nu s-a finalizat, deoarece mersul firesc al lucrurilor ar fi insemnat reabilitarea termica a cladirilor, urmata de un audit energetic. Evident ca se poate face o auditare si fara rebilitare, insa nu ne-ar ajuta la nimic, decat sa spuna despre cladirile din tara noastra ca au standarde energetice foarte scazute, ceea ce este deja cunoscut. Programul de reabilitare termica se implementeaza atat de incet, incat in prezent auditorii nu au ce sa certifice. In ritmul in care se fac termoizolarile, ne-ar trebui zeci de ani sa finalizam toate constructiile care necesita termoizolare", a declarat Marin Crutescu, director executiv al Asociatiei Producatorilor de Polistiren Expandat din Romania (ROMEPS).

Totodata, Directiva prevede ca, odata cu sfarsitul anului 2018 pentru institutiile statului si de la sfarsitul anului 2020 pentru investitorii privati, toate constructiile ce se vor realiza in Romania trebuie sa aiba un consum energetic apropiat de zero. "Au trecut deja trei ani de cand a fost data aceasta directiva pentru care nu s-a facut publicitate in Romania, nu s-au luat angajamente, nu s-au facut planuri de implementare, iar timpul pierdut este foarte greu de recuperat. In acest moment, cele mai multe cladiri din Romania sunt incluse in clasele de eficienta energetica C, D și E, iar obiectivul asumat prin directiva 20/20/20 este de crestere a eficientei pentru incadrarea tuturor imobilelor in clasele B si A", a precizat Marin Crutescu. Sungurul punct indeplinit de tara noastra din cele trei asumate din strategia 20/20/20 este cel referitor la producerea energiei regenerabile, avand in vedere hidrocentralele si noile capacitati eoliene si solare instalate in ultimul timp.

 

Comisia Europeana a adoptat, concomitent cu declansarea procedurii de infringement impotriva Romaniei, 108 decizii ce au vizat statele membre, printre care se numara 12 avize motivate si 5 sesizari ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Astfel, CE a decis sa trimita Germania in fata Curtii din cauza unei lacune din legislatia nationala privind accesul la justitie in probleme de mediu si Polonia pentru implementarea incorecta a prevederilor Directivei 2004/18/CE, privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice de lucrari, bunuri si servicii. Bulgaria este trimisa in fata CJUE pentru ca nu a asigurat protectia unor habitate unice si specii importante, iar Spania pentru ca nu a aplicat integral directiva UE care stabileste norme de baza privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor in Garda Civila. Totodata, CE a considerat ca Belgia nu respecta in totalitate prevederile Protocolului privind privilegiile si imunitatile Uniunii Europene referitoare la scutirile fiscale aplicabile institutiilor UE.