Investitiile straine directe (ISD) cu impact in constructii si imobiliare - sectoare care inainte de 2009 au contribuit la ciclul de avant economic rapid urmat de recesiune - au crescut cu 138% in 2014 (de la 271 milioane de euro in 2013 la 646 milioane de euro in 2014). Totodata, defalcarea sectoriala a ISD reflecta o scadere a fluxurilor investitiilor in sectorul industrial, in timp ce constructiile si imobiliarele au ponderi tot mai mari. Conform estimarilor CE, daca va continua in acelasi ritm, aceasta reorientare sectoriala poate afecta capacitatea de export a tarii noastre.

 

Conform raportului intocmit de CE, infrastructura insuficienta sau de proasta calitate reduce accesibilitatea si poate limita investitiile. "Faptul ca nu exista o infrastructura adecvata este unul dintre cei mai problematici factori pentru desfasurarea unei activitati economice in Romania", se arata in document. Totusi, in ultimii ani s-a putut observa o usoara imbunatatire a calitatii infrastructurii nationale, insa tara noastra ramane, in continuare, pe ultimul loc intre tarile similare din regiune, in ceea ce priveste calitatea perceputa a infrastructurii de transport si comunicatii. "Reteaua de sosele si autostrazi a Romaniei este redusa in comparatie cu cea a tarilor similare. Reteaua s-a extins in ritm lent si sunt deseori necesare lucrari urgente de reparatie chiar si in cazul drumurilor construite recent. Caile ferate au o viteza comerciala foarte scazuta, iar reorganizarea retelei feroviare se afla inca in faza incipienta, in pofida faptului ca sistemul feroviar din Romania are unul dintre cele ridicate potentiale din UE de a spori numarul de pasageri si de a creste productivitatea", se precizeaza in raportul de tara din 2016, referitor la infrastructura locala. Conform CE, dezvoltarea insuficienta a infrastructurii este o bariera in calea comertului si a dezvoltarii economice.

Investitiile publice in Romania au scazut in ultimii ani, in pofida unei ample disponibilitati a finantarii. In 2014, acestea au reprezentat 4,3% din PIB, procent ce depaseste, in continuare, nivelul investitiilor publice din perioada de preaderare, dar se situeaza sub nivelul record de 6,7% din PIB inregistrat in 2008. "Romania are al doilea cel mai scazut nivel al investitiilor publice dintre tarile cu caracteristici similare si este singura dintre acestea in care investitiile publice au scazut in fiecare an incepand din 2008", se mai precizeaza in documentul citat. Principalele surse de finantare a investitiilor sunt reprezentate de fondurile de la bugetul de stat, cele structurale din partea UE si imprumuturile acordate de institutiile financiare internationale, cum ar fi Banca Europeana de Investitii (BEI) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).

 

Oportunitatile de finantare din surse atat nationale, cat si internationale sunt insuficient utilizate, conform aceluiasi raport al CE. Investitiile finantate exclusiv din resurse nationale reprezinta 9% din cheltuielile publice totale sau 2,6% din PIB. Cheltuielile de capital sunt, adesea, insuficient executate in raport cu sumele inscrise in buget si o parte substantiala a acestora tinde sa fie cheltuita catre sfarsitul anului. "Nivelul cheltuielilor pentru investitii din bugetul de stat scade de la un an la altul. Aceasta situatie este cauzata, pe de o parte, de suma globala disponibila pentru investitii publice si, pe de alta parte, de faptul ca fondurile nationale sunt inlocuite cu finantarea acordata de UE. Cheltuielile legate de fondurile UE (finantarea UE si cea nationala, inclusiv cheltuieli neeligibile) corespund unui procent suplimentar de 1% din PIB. Cu toate acestea, absorbtia fondurilor UE pentru programele din perioada 2007-2013 ramane cea mai scazuta din regiune. Programele operationale pentru construirea infrastructurii de baza, cum ar fi programele de mediu, transporturi si dezvoltare regionala, au rate de absorbtie mai mici decat media nationala sau care se situeaza in jurul acestei. In paralel, utilizarea altor surse de finantare este limitata. De exemplu, creditele acordate de BEI in Romania sunt printre cele mai mici din regiune, atat in termeni nominali, cat si pe cap de locuitor", se mai arata in Raportul de tara.

***

Reprezentanta Comisiei Europene in Romania a organizat, in parteneriat cu Ministerul Finantelor Publice (MFP), o dezbatere despre raportul de tara privind economia romaneasca, publicat in data de 26 februarie 2016. Raportul mentioneaza progresele inregistrate de Romania si, in general, atrage atentia privind riscurile reprezentate de masurile fiscale si de salarizare luate in afara programului anual de bugetare. Totodata, CE incurajeaza relansarea investitiilor, continuarea reformelor structurale si asumarea unor politici fiscale responsabile, acestea fiind, de altfel, prioritatile pentru 2016 ale Semestrului european, instrumentul de coordonare la nivel european a politicilor economice nationale. In plus, saptamana aceasta, Comisia Europeana a anuntat iesirea Romaniei din grupul tarilor care inregistreaza dezechilibre macroeconomice.

La evenimentul de lansare a Raportului de tara 2016, ce a avut loc la data de 9 martie 2016, au participat ministrul Finantelor Publice - Anca Dana Dragu, ministrul Muncii Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice - Claudia Ana Costea, viceguvernatorul BNR - Liviu Voinea, consilierul de stat la Cancelaria Primului Ministru - Cristian Ghinea si directorul general la Ministerului Afacerilor Externe - Ioana Bivolaru. Comisia Europeana a fost reprezentata de Servaas Deroose (director general-adjunct) si Stefan Olsson (director), precum si de alti oficiali implicati in procesul de monitorizare a guvernantei economice. La dezbatere au participat si alti reprezentanti ai autoritatilor romane, precum si ai mediului de afaceri, academic si ai societatii civile.

Pentru a consulta Raportul de tara 2016 in integralitatea sa, click aici!