Incheierea situatiei de deficit excesiv cel tarziu pana in 2024, prin consolidare bugetara, cu obiectivul asigurarii unei corectari de durata a deficitului excesiv, in timp ce este orientata spre imbunatatirea calitatii finantelor publice si intensificarea potentialului de crestere, va fi in beneficiul Romaniei, se arata intr-un raport publicat luni de Comisia Europeana.

Planul Romaniei de Redresare si Rezilienta (PNRR) include masuri pentru rezolvarea unei serii de dificultati structurale prin: reforme menite sa imbunatateasca colectarea impozitelor, imbunatatirea gestionarii cheltuielilor publice si sporirea sustenabilitatii fiscale a sistemului public de pensii, in timp ce-i creste echitatea. De asemenea, PNRR include masuri de promovare a transportului rutier cu zero emisii si trecerea catre moduri de transport mai sustenabile, cum ar fi transportul feroviar si fluvial intern, modernizarea si reinnoirea infrastructurii de cai ferate si sprijinirea transportului public, pentru imbunatatirea sustenabilitatii si a calitatii aerului. In plus, autoritatile se angajeaza sa elimine producerea de energie pe baza de lignit si huila pana in 2032 si sa consolideze obiectivele privind productia de energie regenerabila, se arata in raport.

Planul de Redresare si Rezilienta include masuri privind digitalizarea administratiei publice si a serviciilor publice, inclusiv crearea unui cloud guvernamental, precum si reformarea sistemului de pensii si a salariului minim.

Dincolo de aceste reforme si investitii din PNRR, Romania va avea de castigat daca va face piata serviciilor pentru companii mai deschisa si mai competitiva si va inlatura obstacolele de reglementare inutile, pentru a avea acces anumite profesii, in special notari, arhitecti si contabili. De asemenea, va fi benefica imbunatatirea relatiilor dintre cercetarea stiintifica si industrie prin crearea unor parteneriate adecvate de cercetare si dezvoltare, apreciaza Executivul comunitar.

Rezolvarea disparitatilor regionale in ceea ce priveste accesul la serviciile sociale, in special in zonele rurale, imbunatatirea situatiei grupurilor vulnerabile, prin consolidarea competentelor si furnizarea de masuri de activare mai eficiente, sporirea atractivitatii masurilor de formare profesionala si a adultilor, promovarea egalitatii de sanse in sistemul de educatie si reducerea dezechilibrelor scolare intre zonele urbane si cele rurale vor fi in beneficiul Romaniei, se arata in raport.

De asemenea, va fi benefica reducerea dependentei de combustibilii fosili si diversificarea importurilor de combustibili fosili, accelerarea dezvoltarii investitiilor pentru infrastructura verde, modernizarea retelelor de transport de energie, investitiile in interconectare cu tarile vecine, pentru sporirea securitatii aprovizionarii si sporirea ritmului renovarilor cladirilor pentru imbunatatirea eficientei energetice si decarbonizarea industriei.

 

Comisia Europeana a evaluat existenta dezechilibrelor macroeconomice in 12 state membre UE selectate pentru analize aprofundate in "Raportul privind mecanismul de alerta (RMA)" din 2022 si a concluzionat ca sapte tari - Romania, Germania, Spania, Franta, Tarile de Jos, Portugalia si Suedia - continua sa inregistreze dezechilibre excesive. In schimb, Irlanda si Croatia nu se mai confrunta cu dezechilibre, nivelul datoriei a scazut semnificativ in ultimii ani si continua sa arate o tendinta descrescatoare solida.

Per ansamblu, vulnerabilitatile se reduc si scad sub nivelul de dinaintea pandemiei in diverse state membre UE, justificand o revizuire a clasificarii dezechilibrelor in doua cazuri, unde se constata realizarea de progrese substantiale, spune Comisia Europeana.

In cazul Romaniei, Executivul comunitar apreciaza ca economia se confrunta cu vulnerabilitati legate de competitivitatea sa si in special de evolutiile balantei externe.

"Sporirea deficitelor fiscale stimuleaza soldul negativ al contului curent, care data dinaintea crizei provocate de pandemie si a continuat sa creasca in timpul pandemiei, constituind un risc la adresa sustenabilitatii pe termen lung", apreciaza Comisia.

Institutia considera ca datoria guvernamentala a crescut semnificativ, plecand de la un nivel moderat. Expunerea valutara este semnificativa pentru datoria guvernamentala si a sectorului privat.

"Pierderile in materie de competitivitate a costurilor s-au acumulat semnificativ, in special in a doua jumatate a deceniului trecut, dar s-au atenuat oarecum in ultimi ani, in urma cresterilor salariale mai moderate. Birocratia, o administratie publica ineficienta si un cadru legislativ volatil, vor afecta suplimentar competitivitatea si vor fi o povara asupra investitiilor", avertizeaza Executivul comunitar.

Institutia nu se asteapta la remedierea problemelor in curand. Actualul deficit de cont curent ar urma sa ramana ridicat pe termen mediu, deoarece se estimeaza ca deficitul guvernamental ramane considerabil, in pofida reducerii. Costurile imprumuturilor suverane au crescut de la inceputul lui 2021. Asteptata accelerare a salariilor, pe fondul inflatiei ridicate, si inasprirea pietei fortei de munca ar putea afecta suplimentar competitivitatea costurilor, se arata in comunicat.

In ultimii ani, deprecierea nominala a atenuat presiunile asupra competitivitatii, dar o depreciere suplimentara s-ar putea adauga presiunilor inflationiste si ar spori povara serviciului datoriei in valuta. Finantarea nevoilor de finantare externa semnificative ar putea deveni mult mai dificila, tinand cont de contextul geopolitic complicat si de perspectivele privind inasprirea conditiilor financiare, apreciaza Comisia Europeana.

Initiativele politice recente, inclusiv implementarea cu succes a Planului de Redresare si Rezilienta (PNRR), ar putea rezolva unele vulnerabilitati. O anumita consolidare fiscala, desi la un nivel limitat, a inceput in 2021. Salariile din sectorul public au fost inghetate din 2021, in timp ce majorarea salariului minim ar urma sa se bazeze pe un mecanism obiectiv din 2024, care ar trebui sa ajute competitivitatea costurilor si exporturile nete. PNNR include masuri favorabile imbunatatirii competitivitatii si masuri de sporire a eficientei administratiei publice, a sistemului judiciar si a gestiunii financiare, se arata in comunicat.

Actiuni politice suplimentare ar putea completa implementarea PNRR in diverse zone, importante pentru competitivitate si cresterea potentiala, cum ar fi masuri de activare a pietei fortei de munca, capacitatea administrativa la nivel local, si legaturile dintre institutele de cercetare si firme, considera Executivul comunitar.

Executivul european a adoptat luni o comunicare prin care le ofera statelor membre orientari generale cu privire la desfasurarea politicii bugetare in perioada urmatoare. Este vorba despre principii directoare pentru a asigura conceperea adecvata si calitatea masurilor bugetare. Pentru informatii suplimentare, click aici!