Guvernul a suplimentat bugetul pentru Programul Saligny cu 15,5 miliarde lei pe 6 aprilie motivand numarul mare de cereri primite, insa nu exista inca o analiza a PNDL, pentru a vedea ce a mers bine si ce trebuie imbunatatit. Conform informatiilor detinute de asociatia civica Expert Forum (EFOR) nu exista niciun raport de audit de performanta realizat de minister, cu exceptia celor de audit publicate de Curtea de Conturi, care sunt mai degraba critice. Mai mult, cateva chestiuni esentiale legate de aprobarea si implementarea proiectelor pentru Programul Saligny, criticate in spatiul public, au ramas nerezolvate.

"Momentele in care a fost aprobat Programul Saligny, dar si aceasta crestere, par sa pice ca o fatalitate fix in perioadele in care se alege presedintele PNL. Aceste comportamente ne arata cum politicienii folosesc programele de investitii ca asi din maneca pentru a-si asigura sustinerea din partid", subliniaza EFOR.

Organizatia a identificat cateva diferente privind bazele de date din 2021 si 2022. Intrucat nu exista un cod unic in baza de date, comparatia s-a bazat pe numele proiectului, ceea ce nu este o buna practica in managementul datelor. Desi EFOR a recomandat de mai mult timp, proiectele nu au un numar unic de tip SMIS care ar permite urmarirea mai facila a proiectului.

"In 2.651 de cazuri putem vorbi de diferente in valoarea totala a bugetului aprobat al proiectelor existenta in 2021 versus cea declarata in 2022. Fata de 2021 exista o crestere de peste 2 miliarde de lei. In unele cazuri, diferenta e pozitiva, adica s-au primit mai multi bani, iar in altele negativa. Exista proiecte a caror valoare a crescut de pana la 15-20 de ori (de exemplu de la 130.000 de lei la 2,6 milioane de lei), dar si 17 proiecte care au avut scaderi de bugete de peste 50%. Datele furnizate de MDLPA cu privire la stadiul de implementare contin discrepante, cea mai mare fiind pentru numarul de proiecte finalizate in 2020, adica 1.421 conform datelor din 2022, respectiv 1.007 conform datelor din 2021. De asemenea, exista cateva sute de proiecte la care stadiul de implementare este 100%, fara a sti exact in ce an au fost finalizate din punctul de vedere al deconturilor", mai arata specialistii in politici publice.

 

Potrivit datelor centralizate de EFOR, la inceputul anului 2021, 5.989 de proiecte erau finalizate din punct de vedere al deconturilor dintr-un total de 11.753 de proiecte. Alte aproape 3.000 erau finalizate in procent de peste 50%. In 2022, numarul a crescut la 7.905 proiecte implementate financiar peste 90%, valorand 23 miliarde lei, dintre care 6.838 sunt finalizate in procent de 100%, avand o valoare de 19 miliarde lei; 338 de proiecte au fost implementate intre 1% si 10%, insumand alocari de 1,9 miliarde lei, cel mai vechi fiind semnat in martie 2015; 1.247 proiecte sunt implementate intre 1 si 50%, insumand alocari de 8,8 miliarde lei; 1.029 proiecte sunt implementate intre 51 si 75%, insumand alocari de 6,3 miliarde lei.

 

 

Un numar de 569 de proiecte au inca stadiul de decont 0%, insumand 2,2 miliarde lei. Dintre acestea, 80 au fost semnate in 2015, iar 22 din 2016, insumand 430 de milioane de lei. Comparativ, in 2021 erau un numar total de 768 proiecte (fara cele semnate in 2020) care aveau stadiul de decontare zero, din care 403 proiecte aveau alocari sub un milion lei. "Aceste date ne arata ca, totusi, exista inca un numar mare de proiecte semnate de mai bine de sase ani care par sa nu fi demarat. Dintre aceste proiecte pentru care nu exista deconturi 78% se regasesc la comune, iar 6% la consilii judetene", precizeaza analistii.

Un numar de 37 de localitati au ramas la gradul de implementare zero. Desi majoritatea au un singur proiect, localitatile Covasna si Micasa (SB) au cate trei proiecte. Sectorul 5 are patru proiecte in valoarea de 20 de milioane de lei, semnate in 2018-2019 in care nu s-a facut niciun decont.

"Exista sapte contracte cu valori de si peste 50 de milioane de lei, din care nu s-a decontat niciun ban, insumand 525 milioane de lei. Cel mai mare proiect din care nu s-a facut niciun decont este "Reabilitarea DJ 209B al CJ Suceava", cu o valoare de 100 milioane de lei, crescut de la 46 milioane de lei in 2021 - adica desi avem un proiect din care nu s-a decontat nimic, a fost marit cu 54 milioane de lei. Daca raportam numarul de proiecte aprobate si cele implementate financiar peste 90%, cele mai bine stau judetele Valcea, Buzau, Bistrita Nasaud si Dambovita, iar cele mai mici rate se gasesc la Caras Severin si Brasov. Cele mai multe proiecte din care nu s-a decontat niciun ban se regasesc la Cernica-IF (25 din 29), CJ Neamt (11 din 63), Sector 2 (13 din 15), Sectorul 4 (9 din 25) si Mun. Botosani (10 din 23). De altfel, Cernica are o rata de implementare pentru toate proiectele de 43,15%", arata rezultatele analizei.

 

Destul de multe proiecte sunt inca in stadiul de implementare, iar de unele nu se cunoaste daca s-au inceput lucrarile. Acest fapt ridica intrebarea daca alte cateva mii de proiecte finantate din Saligny vor putea fi implementate, avand in vedere ca avem proiecte incepute in 2015 care nu au fost inca finalizate, arata EFOR.

"Termenele de finalizare a programelor au tot fost prelungite, ceea ce poate ilustra si lipsa de viziune realista cu privire la capacitatea si resursele necesare pentru a finaliza aceste programe. Concluziile EFOR se suprapun cu cele ale Curtii de Conturi din 2020, cand institutia observa ca nu exista indicatori de performanta; numarul mare de proiecte pentru care nu se solicita decontari, ceea ce ilustreaza proasta utilizarea a banilor publici prin blocarea acestora; lipsa de control si indisciplina in implementarea programului. EFOR a promovat o serie de propuneri pentru transparentizare in cadrul noului Plan de Actiune al Parteneriatului pentru Guvernare Deschisa. Dezbaterea despre aceste propuneri programata pentru 13 aprilie a fost amanata la momentul publicarii acestui raport", mai arata EFOR.

Pentru a consulta raportul integral EFOR, click aici!

Harta interactiva a investitiilor finantate prin PNDL poate fi consultata aici!

 

Intrebat, la finalul unei sedinte de Guvern, despre necesitatea de majorare a alocarilor pentru Anghel Saligny in contextul in care foarte multe proiecte finantate nu ar fi functionale, ministrul Dezvoltarii, Cseke Attila, a declarat ca programul PNDL a avut foarte multe succese. De asemenea, oficialul a precizat ca odata cu aprobarea programului Anghel Saligny, a fost prevazut si un serviciu specializat, care va urmari verificarea, inclusiv pe teren, a investitiilor.

"Eu, vineri, am fost in judetul Dambovita, in orasul Pucioasa, unde la Colegiul National «Nicolae Titulescu», prin PNDL, s-a facut o scoala cu o tehnologie de cel mai inalt varf - poate fi verificat acest lucru. Evident, la peste 11.000 de contracte si obiective de investitii sunt si situatii in care nu s-au atins tintele investitiei respective. Aici, raspunderea in mod clar, pe baza legii, revine autoritatii contractante, care este primaria care a castigat acel proiect. In marea majoritate a cazurilor, totusi, vorbim despre investitii necesare din punctul nostru de vedere si investitii care au adus plusvaloare comunitatilor locale. In ceea ce priveste Anghel Saligny, pot sa va spun ca prin OUG nr. 95, prin care s-a aprobat acest program, s-a prevazut un serviciu specializat care va urmari verificarea, inclusiv pe teren, a acestor investitii, astfel incat aici vom avea un plus de evaluare, daca vreti, sau de control, de verificare pe Programul Anghel Saligny. Urmeaza la inceputul lunii mai sa punem in aplicare aceasta organigrama in organigrama ministerului si sa avem un serviciu specializat pentru verificare si control", a precizat ministrul Cseke Attila.

De asemenea, ministrul a adaugat ca autoritatile contractante care nu realizeaza proiectele pentru care au luat fonduri, vor trebui sa restituie banii la bugetul de stat.