Numarul proiectelor de investitii straine directe (ISD) in Europa a scazut cu 4% (la 6.356 de proiecte) in ultimul an, potrivit studiului EY European Attractiveness Survey. In pofida acestui declin, primul din ultimii sase ani, investitiile raman la al doilea cel mai ridicat nivel de la prima editie a studiului EY, din anul 2000. Cu toate acestea, atitudinea investitorilor este pesimista, doar 37% dintre companiile incluse in studiu se asteapta la o imbunatatire a atractivitatii Europei in urmatorii trei ani, in scadere de la 50% anul trecut.

Sectorul tehnologic contrazice insa aceasta tendinta descendenta, numarul proiectelor ISD in acest domeniu a atins un nivel record de 1.227 proiecte in 2018 (o majorare de 4% fata de anul anterior). Cresterea s-a datorat in principal companiilor americane, care au cumulat 37% din proiectele ISD digitale din Europa. Investitiile straine directe s-au remarcat si in sectoarele industriale traditionale ale Europei: numarul total al proiectelor ISD din transport, utilaje si din cea chimica a crescut cu 4%, la 1.729 de proiecte, in 2018.

Scaderi semnificative, de peste 10%, ale numarului de proiecte ISD s-au inregistrat in Tarile de Jos (-32%), care isi mentin totusi pozitia in top 10 destinatii pentru investitii, Suedia (-32%) si Republica Ceha (-51%). Romania se mentine pe locul 13, cu 109 proiecte de investitii straine directe atrase in 2018 si o scadere de 13% fata de 2017.

Desi Europa ramane cea mai atractiva regiune pentru investitiile straine, anul 2018 a fost unul critic pentru viitorul Europei. Din punct de vedere geopolitic, nationalismul si izolationismul, culminate cu Brexit, au afectat increderea in investitii. In ceea ce priveste schimbarile tehnologice, am observat cum Europa Centrala si de Est s-a transformat in atelierul de lucru al intregului continent, prin externalizarea masiva a serviciilor in aceasta zona. Totodata, asa cum arata rezultatele studiului, digitalizarea accelerata determina atat guvernele, cat si companiile sa faca schimbari importante, pornind de la educatie si continuand cu antreprenoriatul, pietele de capital si infrastructura; considera Bogdan Ion, Country Managing Partner EY Romania si Moldova si Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrala si de Sud-Est si Regiunea Asiei Centrale.

Cele mai mari doua economii ale Europei, Regatul Unit si Germania, care cumuleaza aproximativ o treime din investitiile straine directe din Europa, au atras cu 13% mai putine investitii fata de anul anterior (1.054 si, respectiv, 973 de proiecte ISD). Rezultatul negativ al Regatului Unit, o scadere de 35% a numarului proiectelor din sectorul de productie, a fost generat de migrarea din Regatul Unit a investitiilor in capacitati de deservire a pietei unice. In plus, numarul sediilor centrale nou deschise, care creeaza valoare adaugata mare si locuri de munca bine remunerate, s-a injumatatit de la 98 in 2017 la 48 anul trecut.

Si in Germania, sectoarele in mod traditional puternice au fost afectate. S-a inregistrat o scadere de 7% a productiei in sectorul auto, in principal pe fondul intensificarii ingrijorarilor legate de un Brexit fara acord, de tarifele impuse de SUA si de o scadere a cererii de pe piata chineza.

In Franta, care a marcat o crestere spectaculoasa de 31% a numarului de proiecte de investitii straine directe in 2017, numarul acestora s-a majorat cu doar 1% in 2018. Insa, pentru prima data, in Franta s-au derulat anul trecut mai multe proiecte ISD in sectoarele de cercetare-dezvoltare si productie (144 si, respectiv, 339) decat in orice alta tara europeana.

In randul principalelor zece cele mai atractive destinatii europene pentru ISD, au inregistrat cresteri notabile ale numarului de proiecte de investitii: Spania (32%), Belgia (29%), Polonia (38%), Turcia (14%) si Irlanda (52%). Italia a atras o crestere de 63% a numarului de proiecte de investitii straine directe fata de anul anterior si a avut cea mai rapida ascensiune in randul primelor 20 de tari din clasament.

Numarul proiectelor de investitii straine directe din Statele Unite au crescut cu doar 3% anul trecut, fata de o medie de 8% din ultimii patru ani. Incetinirea s-a datorat, in mare parte, reformei fiscale americane, introdusa in decembrie 2017, si repatrierii activelor si locurilor de munca de catre companiile multinationale americane. Cu toate acestea, SUA ramane si in 2018 cel mai mare investitor individual in Europa, cu 22% dintre proiectele de investitii de pe aceasta piata.

Investitiile intra-europene continua sa reprezinte principalul motor al investitiilor straine directe de pe aceasta piata, in pofida unei usoare scaderi anuale de 2%. Dar numarul investitiilor in Europa din afara continentului a scazut cu 8%.

Sectorul tehnologic european este in plina expansiune, cu un numar de proiecte ISD noi care a atins un nivel record, de 1.227 in 2018, si o majorare de 4% fata de anul anterior. Per total, numarul proiectelor de investitii directe straine in sectorul digital a crescut de peste doua ori, de la 510 la 1.227 in ultimii cinci ani. Conform rezultatelor studiului, principalul sector care va alimenta dezvoltarea Europei este cel digital, urmat de cel al tehnologiilor curate sau cleantech si de energie si utilitati.

Londra este plasata de catre investitori pe locul al patrulea, la nivel global, ca viitor hub tehnologic, dupa San Francisco/regiunea Silicon Valley, Shanghai si Beijing. Berlinul se claseaza pe locul al saptelea la nivel global si al doilea in Europa, in timp ce Paris ocupa locul al 12-lea in lume si al treilea in Europa.

Studiul arata ca in Europa se afla mai mult de o treime dintre orasele lumii unde exista cea mai mare probabilitate de a aparea urmatorul gigant tehnologic. Investitorii indica Londra, Berlin, Paris, Stockholm si Amsterdam drept cele mai atractive cinci centre tehnologice din Europa.

Investitorii sunt inca atrasi de Europa, 56% dintre companiile incluse in studiu mentioneaza Europa Occidentala drept una dintre principalele lor destinatii globale pentru operatiunile lor, o crestere minora fata de 53% din editia trecuta a studiului. Exista insa o discrepanta in ceea ce priveste planurile concrete, doar 27% dintre companiile intervievate planifica sa-si stabileasca sau sa-si extinda operatiunile in Europa in 2019, o scadere semnificativa fata de 35% anul trecut.

Studiul indica o diminuare a optimismului investitorilor, doar 37% dintre companiile incluse in studiu se asteapta la o imbunatatire a atractivitatii Europei in urmatorii trei ani, fata de 50% anul trecut. Aceasta reducere este in principal provocata de diminuarea planurilor de ISD in productie si in lanturile de aprovizionare.

Parisul este considerat unul dintre cele mai atractive trei orase europene pentru investitii de 30% din companii, in scadere de la 37% anul trecut, in timp ce 25% au mentionat Londra, fata de 34% cu un an in urma. Capitala Regatului Unit devanseaza Berlinul in clasamentele de atractivitate cu doar 1%, o schimbare abrupta fata de anul trecut, cand era cu 10% in fata Berlinului.

Riscurile geopolitice diminueaza planurile de investitii straine directe ale investitorilor. Brexitul este unul dintre principalele trei riscuri care afecteaza atractivitatea Europei in urmatorii trei ani, dupa cum au declarat 38% dintre respondenti. Instabilitatea politica din Uniunea Europeana si intensificarea tendintelor populiste si protectioniste se plaseaza pe locul al doilea si, respectiv, al treilea printre preocuparile investitorilor.

Datele studiului arata ca principala prioritate a UE ar trebui sa fie reformarea guvernantei economice, dupa cum au declarat 42% dintre companii, pentru a asigura o crestere economica durabila.