In septembrie 2017, autoritatile locale din intreaga tara au eliberat 4.030 autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale (care sunt folosite integral sau in cea mai mare parte - peste 50% din suprafata imobilului - pentru locuire), in scadere cu -0,8% raportat la perioada similara din 2016 si cu -8,7% fata de precedentele 31 de zile, informeaza un comunicat al Institutului National de Statistica (INS). "Datele aferente intervalului 1-30 septembrie 2017 arata faptul ca s-au acordat 4.030 de autorizatii de construire pentru edificarea cladirilor rezidentiale, din care 1.487 pentru mediul urban si 2.543 pentru cel rural. Astfel, avand in vedere structura acestora, circa 63,1% din documentele respective sunt pentru zona rurala. Din punct de vedere al evolutiei reflectate potrivit unei baze secventiale de comparare, situatia autorizatiilor de construire din cele 30 de zile analizate arata ca, fata de luna august a anului 2017, s-a remarcat o diminuare pe plan national (-385 de autorizatii), reflectata insa in sase regiuni de dezvoltare. In consecinta, cresteri s-au remarcat doar in Nord-Vest (+89 de permise) si Centru, ceea ce reprezinta o situatie pozitiva (intr-un context general relativ favorabil in sectorul de locuinte), reflectand totodata interesul relativ sporit al investitorilor din regiunile respective pentru constructia de unitati rezidentiale, cel putin pe termen scurt. Insa, ca urmare a unei baze de raportare precedente mai solide, au avut loc, dupa cum se arata anterior, scaderi mai mari pe baze secventiale de calcul, care s-au constatat in regiunile de dezvoltare Bucuresti-Ilfov (-258 de documente), Vest (-121 de permise), Nord-Est (-67 de autorizatii), Sud-Est (-36 documente), Sud-Muntenia (-11 autorizatii) si Sud-Vest Oltenia (-7 permise). Totodata, in septembrie a.c., comparativ cu luna septembrie 2016, de vreme ce a avut loc o scadere anuala de -0,8% (corespunzatoare unui numar de numai -31 documente), numarul autorizatiilor de construire eliberate pentru cladiri rezidentiale s-a majorat in mai multe regiuni de dezvoltare - si cu precadere in Nord-Est (+71 autorizatii), Nord-Vest (+55 de documente), Sud-Muntenia (+35 de permise), Sud-Vest Oltenia (+32 documente), Sud-Est (+19 autorizatii) si Vest (+7 permise), ceea ce ar trebui sa afecteze intrucatva in mod pozitiv piata constructiilor de locuinte din zonele respective. Totodata, la baza comparativa anuala, s-au evidentiat si diminuari, in regiunile de dezvoltare Bucuresti-Ilfov (-240 de autorizatii) si Centru (-10 astfel de documente).

Trebuie insa precizat faptul ca situatia din septembrie 2017, caracterizata de scadere, a fost contrara celei din cea de-a opta luni a anului in curs si a reflectat, in consecinta, o decelerare a trendului ascendent specific primelor trei trimestre a.c. Totodata, daca se are in vedere ca, de obicei, primele sase luni ale anului sunt caracterizate, de obicei, de un numar destul de redus al autorizatiilor de construire emise de autoritati (si de-abia din prima parte a semestrului al doilea ar trebui sa fie emise un numar mai mare de permise, ceea ce s-a intamplat deja, desi sporadic), poate fi afirmat ca evaluarile curente raman relativ optimiste si indica, la nivelul lui 2017, o situatie mai buna ca in 2016, pe segmentul rezidential. Asertiunea este momentan validata prin anuntarea faptului ca, „in perioada 1 ianuarie-30 septembrie a.c. s-au eliberat 31.635 autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale, in crestere cu +5,3% fata de acelasi interval din 2016. Majorari s-au inregistrat in regiunile de dezvoltare Nord-Est (+754 de documente), Bucuresti-Ilfov (+440 de autorizatii), Centru (+282 de permise), Sud-Est (+196 de documente), Sud-Vest Oltenia (+152 de permise) si Vest (+35 documente). Scaderi ale numarului de autorizatii eliberate pentru construirea de cladiri rezidentiale s-au remarcat, insa, in doua regiuni de dezvoltare, mai precis in Nord-Vest (-270 de autorizatii) si Sud-Muntenia (-un permis)”.

Mai mult, potrivit expertilor institutului de statistica, daca se ia in considerare strict edificarea de unitati locative unifamiliale (considerate drept locuinte), recordul numeric absolut pentru o perioada de 12 luni se consemneaza actualmente in mai 2017, cand s-au eliberat autorizatii pentru un numar de 9.694 de unitati locative, iar in septembrie 2017, deoarece s-au emis permise pentru 8.955 de locuinte, indicatorul respectiv s-a aflat in crestere cu +17,01% comparativ cu august 2017 (cand INS a raportat un numar de locuinte de 7.653 de unitati) si a fost confirmata o apreciere de +26,48% fata de cele 7.080 de locuinte avizate in august 2016. Insa, suprafetele utile aferente unitatilor locative autorizate au devenit mult mai consistente (luand in calcul media celor 12 luni de referinta), intrucat aria utila insumata a spatiilor rezidentiale avizate in septembrie 2017 a reprezentat 930.369 mp, desi noul record absolut in cele 12 luni analizate ramane cel din iunie a.c., cand s-a consemnat o suprafata utila de 1.083.397 mp, pentru 9.258 de locuinte autorizate. Indicatorul ariei utile din septembrie 2017 ramane, evident, mai mare (+15,37%) fata de cei 806.420 mp, cat a constituit cota din septembrie 2016, cand au fost insa autorizate cele 7.080 de unitati si se afla totodata in crestere (+6,07%) in raport cu august 2017, cand celor 7.653 de locuinte le-a revenit o arie de 877.146 mp. In consecinta, suprafata utila a celor 8.955 de locuinte autorizate in septembrie a.c. este mai degraba comparabila cu aria stabilita pentru cele 9.694 de locuinte din luna mai a aceluiasi an, care a fost de 995.226 mp. Consultand, astfel, diagrama ce prezinta numarul locuintelor autorizate in perioada septembrie 2016 - septembrie 2017, se constata ca nivelul consemnat in cea de-a cincea luna a anului in curs a devenit etalonul numeric al intregului interval de referinta, deoarece, dupa cum se arata anterior, in mai 2017 numarul locuintelor din cladirile rezidentiale autorizate a insumat 9.694 de unitati, cu o suprafata utila de 995.226 mp. Dar, ca arie utila, recordul s-a consemnat in iunie a.c., cand s-a depasit din nou pragul psihologic de un milion de metri patrati (mai precis 1.083.397 mp), cel mai probabil pentru a doua oara de la declansarea recesiunii. Totodata, se remarca si faptul ca nivelul din ianuarie 2017, atat ca numar de locuinte autorizate, cat si ca suprafata utila, constituie minimul absolut al perioadei respective, deoarece s-au consemnat numai 4.140 de locuinte avizate, cu o suprafata ce nu a depasit 413.609 mp. Insa, analizand tendintele specifice primelor noua luni din acest an, se remarca faptul ca, desi numarul autorizatiilor de construire s-a majorat usor (dar cel putin nu se mai afla in marja de eroare statistica) fata de acelasi interval din 2016, numarul unitatilor locative autorizate, ca si suprafata acestora raman mai mult decat satisfacatoare. Mai trebuie precizat si faptul ca, in intervalul de referinta, reprezentat de primele trei trimestre ale acestui an, pe plan national au fost emise 137 autorizatii pentru cladiri administrative (din care 54 in orase si 83 in mediul rural). De asemenea, 4.901 de permise au vizat categoria altor cladiri (1.994 in mediul urban si 2.907 in cel rural), ceea ce denota o dinamica deosebita pe segmentul respectiv, cu precadere in comune si alte localitati.

In concluzie, intrucat situatia economica de ansamblu a ramas relativ pozitiva si in primele noua luni a.c. (cu unele elemente care ar trebui sa stimuleze investitiile pe piata de locuinte), semnalele raman moderat-optimiste, iar in acest moment se poate afirma ca indicatorul analizat, ce reflecta posibila dinamica a pietei de constructii imobiliare cu destinatie rezidentiala, va inregistra o crestere in actualul exercitiu financiar, spre deosebire de precedentele 12 luni.

In acelasi timp, daca se iau in considerare datele istorice referitoare la emiterea autorizatiilor de construire pentru cladiri rezidentiale, se observa ca, daca in 2016 a avut loc o diminuare, de -1,2%, a acestui indicator (pana la 38.635 de autorizatii emise), in 2015, autoritatile au eliberat 39.112 de asemenea documente, in crestere cu +3,8% fata de anul precedent. De altfel, in urma cu doi ani, s-a inregistrat prima sporire a numarului de autorizatii de construire pentru imobile de locuinte dupa 2008, cand piata imobiliara a inregistrat un varf, iar autoritatile au eliberat cele mai multe acte de acest fel din Romania post-decembrista - si anume 61.092 de autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale. Insa, in perioada 2009-2014, autorizatiile de construire pentru cladiri de locuinte - care includ atat locuintele unifamiliale, cat si blocurile de apartamente - au scazut in medie cu -38%, dupa cum se arata in statisticile oficiale, mai ales pe fondul diminuarii drastice a cererii de locuinte din partea populatiei si, implicit, a volumului lucrarilor de constructii.

Potrivit INS, sursa datelor o constituie cercetarea statistica lunara denumita „Autorizatii de construire eliberate pentru cladiri” (ACC), realizata in conformitate cu reglementarile Consiliului si ale Parlamentului European. Cercetarea statistica este exhaustiva si se adreseaza institutiilor administratiei publice locale (respectiv, circa 3.300 de consilii judetene si locale). In acceptiunea institutului de statistica, autorizatia de construire constituie actul de autoritate al administratiei locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor. Autorizatia de construire se elibereaza beneficiarului lucrarii, in temeiul si cu respectarea documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului, in vederea inceperii lucrarilor de constructii.

„Cladirea rezidentiala este acea cladire care este folosita integral sau in cea mai mare parte (peste 50%) pentru locuit, iar imobilele nerezidentiale sunt destinate in exclusivitate sau in principal altor scopuri decat cele rezidentiale, din aceasta categorie facand parte cladirile administrative si alte cladiri. La categoria altor cladiri se cuprind: hoteluri si alte cladiri similare, cladiri pentru comertul cu ridicata si cu amanuntul, cladiri pentru transport si telecomunicatii, cladiri industriale si agricole, cladiri pentru invatamant, stiinta, cultura si arta, ocrotirea sanatatii, sport si agrement”, explica specialistii INS. Pentru informatii suplimentare, www.insse.ro, iar pentru a descarca sursa datelor, click aici!