INS: Scadere de 15% a investitiilor in sectorul de constructii |
Actualitatea interna Publicat de Cosmin Dincu 04 Iun 2013 14:03 |
Desi volumul lucrarilor de constructii s-a diminuat cu -0,5% in ianuarie-martie 2013, pe baze secventiale (si cu +3,9% fata de primul trimestru din 2012), situatia investitiilor efectuate in economia nationala denota o stare de fapt mult mai grava decat se preconiza anterior. Faptul ca piata constructiilor se afla in recesiune si exista pericolul blocarii complete a anumitor categorii de proiecte (in mod similar marii crize economice din perioada 1929-1933, comparabila celei actuale) a fost subliniat fara echivoc de noile informatii puse la dispozitie de Institutul National de Statistica (INS). Potrivit datelor provizorii comunicate la 4 iunie 2013, investitiile nete realizate in economia nationala au crescut in primul trimestru a.c. cu 0,5%, fiind sustinute in principal de achizitiile de utilaje (inclusiv mijloace de transport), insa ascensiunea a fost contrabalansata consistent si fara echivoc de cuantumul deficitar al investitiilor in lucrarile de constructii noi, care au scazut cu 15% comparativ cu primele trei luni din 2012. Astfel, investitiile nete au totalizat 12,3 miliarde lei (doar 2,8 miliarde euro), din care 6,3 miliarde lei au reprezentat utilaje, 4,8 miliarde lei au fost directionate catre constructii si 1,2 catre alte cheltuieli. Ca noutate, se observa faptul ca – in premiera inclusiv pentru perioada recesiunii – ponderea nu mai este detinuta de fondurile alocate in sectorul de constructii, care au regresat din punct de vedere valoric pe toate nivelurile, fie ca este vorba despre sumele directionate de investitorii straini, fie despre cele efectuate de rezidenti. In consecinta, pe elemente de structura, singurele majorari s-au inregistrat la utilaje (inclusiv mijloace de transport), reprezentand un salt de 15,3% in comparatie cu ianuarie-martie 2012 si la alte cheltuieli, cu +10,9%, in timp ce pe segmentul lucrarilor de constructii noi s-a constatat un regres cuantificat mai exact la 15,2%. Astfel, comparativ cu primul trimestru din 2012, in primele trei luni ale acestui an s-a constatat o sporire a ponderii utilajelor (inclusiv mijloace de transport) cu 7,1 puncte procentuale in totalul investitiilor nete, iar la capitolul altor cheltuieli cota s-a majorat cu 1%. Ponderea investitiilor nete in lucrarile de constructii noi a scazut cu 8,1 puncte procentuale, ajungand la 39,1% din total. Consultand structura investitiilor nete pe activitati ale economiei nationale, in trimestrul intai din 2013, se remarca faptul ca ramurile in care s-a realizat un volum mai mare de investitii nete sunt in industrie si comert/servicii, dupa cum urmeaza: sectorul industrial (43,3% din total), comert/servicii (38,3%), constructii (12%), agricultura (5%) si alte ramuri (1,4%). Potrivit cercetarii INS, lucrarile de constructii cuprind intreaga activitate a acestui sector, inclusiv pe cea ce presupune lucrarile de instalatii si de montaj al utilajelor tehnologice si functionale.
***
Comentand noile informatii ale INS, care denota acutizarea efectelor grave ale recesiunii, trebuie subliniat si faptul ca, dupa declansarea crizei economice actuale, o serie de analisti au efectuat studii comparative ale perioadei actuale cu intervalul anilor 1929-1933. O opinie unanima a fost aceea potrivit careia recuperarea sistemelor financiare globale din anii ’30 ai secolului trecut a fost mult mai rapida decat cea din prezent, intrucat in acel moment, ca si in prezent, trendul ascendent a fost dictat de economia SUA. In ceea ce priveste depresiunea contemporana, spre deosebire de procesul de deflatie caracteristic anilor ’30, se observa o criza majora de lichiditati, ceea ce inseamna, de fapt, ca politica monetara (de austeritate) sau injectarea de numerar fara o acoperire reala (bazata pe standardul valoric al aurului, imposibil in epoca actuala) nu pot restabili „sanatatea” economiei mondiale. Totodata, din punct de vedere al pierderilor, anii 2008 si 2009 sunt comparabili intervalului 1928-1929, iar in continuare efectele ar putea fi mult mai dure decat cele ale marii recesiuni. Pentru informatii suplimentare, www.insse.ro
|