In 26 februarie 2020, Romania a declarat inregistrat primul caz confirmat de COVID-19 - in comuna Prigoria (judetul Gorj). Cazul a fost analizat in sedinta din 27 februarie 2020 a grupului de suport tehnico-stiintific constituit la nivelul Guvernului, toate activitatile publice din comuna au fost suspendate, scolile si gradinitele au fost inchise. La cel moment insa, stirea difuzata pe toate canalele nu a fost una care sa genereze un impact puternic asupra romanilor, abia dupa propagarea cu repeziciune a virusului in Italia, Franta si Spania si amplificarea informatiilor despre acest subiect ingrijorarea si, uneori, frica au devenit, treptat, parte din realitatea emotionala din Romania.

Din 10 martie 2020 IRES a inceput sa evalueze, in mod constant, perceptiile romanilor cu privire la ceea ce avea sa devina curand pandemia de COVID-19, iar de la acel moment si pana in prezent au fost realizate 17 studii care au focusat modul in care viata romanilor a fost afectata, sub diferite aspecte, de contextul pandemic.

La 1 an de la debutul bolii in Romania, am dorit sa evaluam impactul pandemiei asupra starii psiho-emotionale si sociale a romanilor, asupra bunastarii lor si sa identificam nivelul pana la care coabitarea cu virusul a modificat viata cotidiana.

Sondajul ne arata ca pandemia a avut un impact semnificativ asupra starii psiho-emotionale a romanilor, dar si asupra sanatatii lor; vedem ca un roman din 10 a traversat, in ultima saptamana, stari de anxietate, 14% nu reusesc sa isi tina sub control ingrijorarile, iar femeile, persoanele cu educatie scazuta si cele care locuiesc in mediul rural au consultat medicul specialist, in primul an pandemic, mult mai putin decat o faceau in perioada de dinainte.

Iar daca aproape jumatate dintre romani sunt de parere ca pandemia a generat schimbari negative in viata lor, 16% gasesc si parti pozitive, iar mai mult de jumatate recunosc ca au invatat lucruri in ultimul an pandemic, lucruri despre care cred ca nu le-ar fi invatat in alt context.

Pentru 16% dintre romani pandemia de COVID-19 a generat schimbari pozitive, in timp ce aproape jumatate (48%) spun ca pandemia a provocat schimbari negative in viata lor.

Schimbarile pozitive au fost percepute in proportii mai crescute de catre barbati, de catre tineri si de catre intervievatii cu studii superioare, in timp ce schimbarile in rau sunt mai raspandite in randul respondentilor intre 18 si 50 de ani, a celor cu studii superioare si a intervievatilor din Moldova.

Potrivit sondajului, pentru 16% dintre romani pandemia de COVID-19 a adus schimbari in bine.

Acestea sunt legate, in principal, aspectele care tin de familie si de disponibilitatea mai mare de timp, fie ca vorbim despre apropierea fata de familie si de timpul petrecut impreuna cu aceasta (23%), de posibilitatea de a lucra de acasa (7%) sau de timpul liber suplimentar disponibil (7%). Pentru altii (13%), pandemia a reprezentat o oportunitate pentru dezvoltarea personala si pentru cunoasterea sinelui. 4% dintre respondenti au perceput schimbari pozitive in sensul cresterii veniturilor, iar acelasi procent in sensul gasirii unul lor de munca mai bun.

Aproape jumatate dintre romani (48%) spun ca in viata lor s-au schimbat lucruri in rau din cauza pandemiei.

Cele mai frecvente aspecte mentionate, in acest sens, sunt: restrictiile si limitarile de miscare (26%), limitarile impuse vietii sociale si interactiunii cu ceilalti (12%). 1 din 10 romani care au perceput schimbari negative spune ca si-a pierdut locul de munca, iar alti 8% spun ca pandemia le-a afectat in mod negativ veniturile. 7% au experimentat stari de stres generate de teama de a nu contracta virusul, 5% au avut probleme de sanatate, iar 4% spun ca au perceput negativ limitarea accesului la servicii medicale. Alti 5% indica educatia online ca fiind schimbarea in rau pe care au experimentat-o pe parcursul ultimului an.

Peste jumatate dintre romani spun ca au invatat ceva nou datorita pandemiei, ceva ce cred ca nu ar fi invatat in alt context. Ii regasim printre acestia, in proportii mai mari, pe respondentii cu studii superioare, pe femei, dar si pe varstnici si pe cei cu studii cel mult elementare. Observam ca printre lectiile invatate, dincolo de cele functionale, legate de respectarea normelor de igiena si mentinerea distantarii sociale ori legate de sanatate, se regasesc multe aspecte care vizeaza empatia si relatia cu ceilalti oameni.

Respectarea normelor de igiena si a distantarii sociale este principala lectie invatata datorita pandemiei, o treime dintre participantii la studiu indicand acest aspect. Aproape 1 din 5 spun ca au invatat sa pretuiasca viata sau sanatatea, iar o proportie similara sustine ca a invatat sa aiba grija, sa ii respecte, sa ii pretuiasca pe ceilalti oameni sau sa petreaca mai mult timp cu ei. La polul opus insa, 2% dintre romani spun ca pandemia i-a invatat sa nu aiba incredere in oameni, iar 3% indica respectarea regulilor si a legilor printre aspectele invatate pe durata anului pandemic.

47% dintre participantii la sondaj au spus ca exista cel putin un lucru pe care nu au reusit sa il faca din cauza pandemiei. 1 din 4 romani spune ca ar fi dorit sa faca mai multe lucruri si nu a mai reusit din cauza pandemiei, iar peste 23% au fost impiedicati sa realizeze cel putin un lucru, in ultimul an.

Se regasesc in aceasta categorie tinerii si persoanele cu varste de cel mult 50 de ani si cei cu studii superioare.

Excursiile ori calatoriile in strainatate sunt invocate de catre majoritatea respondentilor. Insa 6% spun ca nu au mai putut sa aiba acces la un tratament sau la un consult medical, 5% dintre intervievati sustin ca nu au mai putut sa isi gaseasca un loc de munca sau sa si-l schimbe pe cel pe care il aveau, 4% nu au mai putut sa isi construiasca sau sa isi amenajeze locuinta. Daca 3% recunosc ca nu am mai putut sa isi desfasoare activitatea profesionala, 2% sustin ca nu au putut sa isi dezvolte afacerea. Alti 17% au declarat diferite aspecte legate de socializarea cu ceilalti (participarea la nunti/reuniuni, vizitarea unor persoane apropiate sau participarea la concerte sau evenimente sportive).

Daca 1 din 5 romani a fost, in ultimul an, mult mai ingrijorat pentru sanatatea proprie decat inainte de pandemie, 4 din 10 au fost mult mai ingrijorati pentru sanatatea celor dragi.

Femeile, intervievatii cu varste de peste 51 de ani, respondentii cu nivel ridicat de educatie, persoanele care locuiesc in mediul rural si cele din Moldova se declara mai ingrijorati decat inaintea pandemiei pentru starea proprie de sanatate, in timp ce varstnicii si persoanele cu studii superioare si peste au fost ingrijorati mai mult decat in mod obisnuit pentru sanatatea celor dragi.

7% dintre romani recunosc ca, in perioada pandemiei, au luat mai multe medicamente decat in mod obisnuit.

Femeile, intervievatii cu varste de peste 51 de ani, respondentii cu nivel scazut de educatie, persoanele care locuiesc in mediul rural si cele din Moldova au declarat un consum mai crescut decat in mod obisnuit.

9% dintre romani spun ca, in perioada pandemiei, au consultat un medic specialist mai mult decat in mod obisnuit (cei mai multi fiind varstnici), in timp ce peste 4 din 10 (42%) sustin ca au consultat un medic specialist mai putin decat inainte de pandemie sau chiar deloc, in aceasta categorie regasindu-se in proportii mai ridicate femeile, persoanele intre 36 si 50 de ani, intervievatii cu educatie scazuta si cei care locuiesc in mediul rural.

6% dintre romani au mers mai des decat in mod obisnuit la medicul de familie, 4 din 10 au frecventat la fel medicul de familie, iar peste o treime (36%) mai putin decat inainte de pandemie.

Daca respondentii din Moldova sunt cei care au mers la medicul de familie mai mult decat inainte de pandemie, la polul opus se afla tinerii intre 18 si 35 de ani care spun in proportii mai ridicate decat media ca au apelat mai putin la acest tip de servicii medicale.

Pandemia a crescut considerabil activitatile de informare si entertainement mediate de tehnologie fie la tv, fie online, dar si pe cele legate de utilizarea tehnologiei in scopuri profesionale sau pentru scoala.

Dintre activitatile cotidiene, cele legate de ingrijire personala (frizerie, coafor cosmetica etc.) au fost cel mai afectate de pandemie.

Aproape jumatate dintre romani si-au facut in primul an pandemic, mai mult decat inainte, griji pentru propria situatie financiara sau a familiei lor.

Mai ingrijorati au fost respondentii cu educatie scazuta, cei care locuiesc in zona de sud a tarii si in Moldova, dar si femeile.

In timp ce aproape o treime (31%) dintre participantii la studiu spun ca au cheltuit mai mult in aceasta perioada, un sfert spun ca au cheltuit mai putin. Economii au reusit sa faca mai mult decat inainte de pandemie 23%, in timp ce o treime (33%) au facut economii mai putin sau chiar deloc.

Pe fondul restrictiilor si a distantarii sociale, nevoia de socializare a fost puternic afectata in primul an pandemic: peste jumatate dintre romani (54%) au simtit mai mult nevoia de a contacta pe cineva drag, iar 43% au simtit nevoia sa stea de vorba cu cineva drag. Aproape trei sferturi (71%) dintre participantii la sondaj au spus ca in aceasta perioada s-au intalnit mult mai putin cu prietenii.

Analizele arata ca nevoia de contact este prezenta in proportii mai crescute la femei, in randul tinerilor si a persoanelor de pana in 50 de ani, la respondentii cu educatie scazuta, dar si la cei cu educatie ridicata ori in randul celor care locuiesc la orase si in Moldova.

Lipsa interactiunii fata in fata cu prietenii a fost mai accentuata in randul varstnicilor, a persoanelor cu studii superioare si peste, a celor din mediul urban si care locuiesc in regiunea Moldova.

Aproape 1 din 5 romani s-a simtit, in aceasta perioada, mai singur decat de obicei. Femeile si varstnicii sunt categoriile in randul carora sentimentul singuratatii a fost mai puternic.

Pe de alta parte, limitarea libertatii de miscare a facut ca peste o treime dintre romani (36%) sa spuna ca, in aceasta perioada, au petrecut mai mult timp decat inainte discutand cu membri ai familiei, iar un procent similar (31%) ca s-au jucat mai mult cu copiii.

Daca pe mai bine de un sfert (27%) dintre participantii la studiu pandemia i-a facut sa se gandeasca mai putin la un divort, pe 7% i-a determinat sa se gandeasca mai mult la casatorie.

Pandemia de COVID-19 a venit insotita de lipsa de predictibilitate, de o avalansa de informatii, de multe ori contradictorii si de impunerea unor restrictii cu care o parte dintre indivizi nu s-au confruntat niciodata, pe parcursul vietii lor, motiv pentru care, in toata aceasta perioada, oamenii au experimentat, in primul an pandemic, stari de frica, anxietate sau stres.

Pandemia i-a facut pe mai mult de jumatate dintre romani (55%) sa aprecieze mai mult lucrurile pe care le au, iar pe 4 din 10 i-a facut sa se gandeasca mai mult la sensul vietii. Un sfert au traversat mai mult decat inainte de pandemie stari de tristete sau de depresie, iar 16% s-au gandit mai mult la moarte. 4 din 10 romani s-au rugat mai mult decat inainte de pandemie.

Mai mult de un sfert (28%) dintre cei intervievati au fost cuprinsi de regretul ca nu au facut ceva.

Pandemia i-a facut pe 27% dintre romani sa fie mai optimisti decat inainte de pandemie, iar pe 23% sa isi faca planuri de viitor intr-o masura mai mare decat inainte.

Impactul COVID-19 asupra starii psiho-emotionale a romanilor este inca semnificativ. Potrivit sondajului, 1 din 10 romani a trecut in ultimele 7 zile, aproape zilnic prin stari de anxietate, 13% s-au simtit tristi ori lipsiti de speranta, 14% nu si-au putut controla ingrijorarile, iar 14% au simtit ca nu mai au interes sau placere pentru a face ceva.