Planul de reducere a cheltuielilor publice are doua componente majore, respectiv una legata de performanta si a doua de disciplina financiara in utilizarea banilor publici, iar masurile sunt gandite pe patru paliere, a declarat, miercuri, ministrul Finantelor, Marcel Bolos.

"Primul pas il face statul, pentru ceea ce inseamna partea de reduceri de cheltuieli publice si pentru ceea ce inseamna utilizarea eficienta a banilor publici. Este un plan de reducere a cheltuielilor publice care are doua componente majore. Prima componenta este cea legata de performanta si cea de-a doua componenta in planul de reducere a cheltuielilor publice este disciplina financiara in utilizarea banilor publici. Aceste principii au fost agreate la nivel de Coalitie si in baza lor s-a elaborat planul de masuri. Noi, Ministerul Finantelor, avem rolul de integrator al deciziilor care se iau la nivelul Coalitiei. De asemenea, sunt gandite masurile pe patru paliere", a explicat Bolos la finalul intalnirii cu premierul Marcel Ciolacu.

Potrivit ministrului, un prim palier este cel care priveste autoritatile si sectorul public, respectiv autoritatile publice centrale (ministere, institutii deconcentrate) si autoritatile publice locale (consilii judetene si consilii locale).

Al doilea palier, "foarte important pentru noi", care ani de zile nu a avut o disciplina financiara adecvata, este cel al companiilor de stat si companiilor de subordonare locala.

"Avem 171 de companii de stat cu o cifra de afaceri de 72 de miliarde de lei si mai avem 1.179 de companii de subordonare locala care au impreuna o cifra de afaceri de 17 miliarde de lei. Totalul personalului angajat in cele doua tipuri de companii pe care le-am mentionat este de 250.000 de salariati, care au costuri cheltuieli de personal de 14 miliarde de lei. Acesta este contextul de la care am plecat pentru stabilirea celui de-al doilea palier de masuri care privesc companiile de stat si companiile de subordonare locala", a precizat ministrul Finantelor.

Al treilea palier sunt institutiile publice autonome, agentiile si autoritatile care se gasesc sub controlul Parlamentului.

"Sunt de notorietate salariile care sunt in acele institutii care se spune ca sunt autofinantate. Nu este asa. Sunt bunuri si active publice ale Romaniei pe care le utilizeaza si pentru care trebuie sa aiba aceleasi reguli de disciplina care sunt in sectorul public. Daca noi avem o reducere de posturi vacante, avem o limitare a functiilor de conducere, avem o limitare a sporurilor, care nu pot fi, in prima etapa, mai mari decat salariul de baza, aceeasi disciplina in oglinda trebuie respectata si la nivelul acestor institutii autonome din subordinea Parlamentului", a subliniat Marcel Bolos.

Al patrulea palier de masuri este legat de consolidarea capacitatii institutionale a Ministerului Finantelor Publice, fiind avute in vedere doua directii si anume intarirea capacitatii institutionale pentru controlul costurilor la ordonatorii de credite si la companiile de subordonare locala, companiile de stat si institutiile publice autonome, si cea a indicatorilor de performanta.

"Suntem in posesia informatiilor care tin de factura electronica din sistemul business-to-government si de acolo putem afla costurile de achizitie pentru cheltuielile materiale si servicii la tot ceea ce inseamna sectorul public si orice deviere de la media costurilor pe procedurile de achizitie publica o vom monitoriza-o incat sa detectam din timp risipa de bani publici care se produce in sectorul public si in felul acesta sa folosim mult mai eficient banii publici. Avem a doua directie, cea a indicatorilor de performanta. O sa ma intrebati care sunt acesti indicatori de performanta si ce presupune acest lucru. Intr-o prima etapa vom avea pilotare pentru sistemul de educatie, sanatate, asistenta si protectie sociala si vom urmari inclusiv autoritatile publice locale si vom urmari indicatorii de performanta la nivelul acestor entitati din sectorul public", a precizat ministrul Finantelor.

El a dat ca exemplu de indicatori de performanta in cazul autoritatilor publice locale, cheltuielile de personal si gradul de colectare a veniturilor.

"In acest fel, incercam sa asiguram o utilizare chibzuita, cum am precizat, a banilor in sectorul public si sa ducem finantarile publice spre zona de performanta, care a lipsit in Romania o perioada indelungata de timp. Spuneam ca avem pilotare pentru patru tipuri categorii de coordonator de credite. In prima etapa, de la 1 ianuarie, se va intampla acest lucru si toate aceste deviatii care indica risipa de bani in sectorul public vor fi controlate si daca se detecteaza risipa aceasta de banii publici, se sesizeaza de indata autoritatile competente de control pentru ca sa luam masuri in consecinta", a punctat Bolos.

Ministrul a subliniat ca "masurile sunt destul de dure", dar necesare pentru ca Romania sa-si poata continua investitiile pe care le are din fonduri europene, sa-si poata continua angajamentele pe care le are fata de institutiile financiare internationale.

"S-a vehiculat ca sunt masuri impotriva electoratului de dreapta, electoratului de stanga. Exclus. Sunt masuri pentru Romania, sunt masuri pentru romani si pentru ca sa putem trece cu bine de acest moment de rascruce, in care volumul de investitii de 75 de miliarde de euro sa poata sa fie dus la bun sfarsit cu proiectele de investitii care sunt mult mai importante decat topaiala aceasta care exista acum in sectorul bugetar", a mai spus ministrul Finantelor.

 

Ministrul Finantelor, Marcel Bolos, afirma ca pachetul de masuri fiscal-bugetare aflat in analiza pentru consolidarea bugetului de stat trebuie sa aduca inca din 2023 o economie la buget de aproximativ 12 miliarde de lei, iar din sedinta cu premierul Marcel Ciolacu si echipa de experti a ministerului a reiesit concluzia ca deficitul bugetar reprezinta o amenintare serioasa si este momentul pentru a actiona ferm.

"Dupa cum ati vazut zilele acestea, Ministerul Finantelor este in postura de integrator: face simulari asupra impactului pe care diferite propuneri fiscal-bugetare il pot avea, pentru ca Guvernul Romaniei sa ajunga la o consolidare echilibrata a bugetului de stat, raportata la cheltuieli si venituri. Am avut astazi o sedinta de lucru cu domnul prim-ministru Marcel Ciolacu si echipa de experti din minister pentru analiza simularilor pachetului care trebuie sa genereze efecte care sa se resimta de anul acesta si sa continue si dupa 2014. Concluzia a fost ca deficitul bugetar reprezinta o amenintare serioasa pentru viitorul nostru si este momentul sa actionam ferm si sa aducem echilibrul bugetar pe linia corecta. Tocmai de aceea pachetul de masuri trebuie sa ne aduca inca din 2023 o economie la buget de aproximativ 12 miliarde de lei", a afirmat ministrul Bolos, intr-o postare pe pagina sa de Facebook.

El adauga ca nu trebuie uitat faptul ca Romania "este singura tara din UE tinuta sub atenta observatie, pentru ca in mod persistent consuma mai mult decat produce".

"Si suntem avertizati ca riscam sa pierdem toti banii europeni ce ne sunt alocati. Primul pas, unul vital, trebuie sa il faca statul: sa reducem din cheltuielile publice si sa utilizam mai eficient banul public. Principiile luate in calcul sunt reducerea de cheltuieli prin mai multe tipuri de masuri, inclusiv de reforma administrativa, precum si atragerea echitabila de venituri la buget, fara a afecta categoriile care aveau un grad de suportabilitate redus, sub posibilitati. Avem o serie intreaga de masuri luate pentru reducerea cheltuielilor bugetare, iar prin acestea dam semnalul clar ca efortul de echilibrare bugetara incepe cu statul si e facut in cea mai mare parte de stat. Ne concentram pe diminuarea numarului de secretari de stat si altor functii de demnitate publica, a numarului de posturi vacante in sectorul public, pe reducerea numarului sefilor din institutii, precum si pe stabilirea unui plafon pentru acordarea voucherelor de vacanta si a indemnizatiei de hrana", a evidentiat ministrul Marcel Bolos.

Referitor la masurile fiscale avute in vedere, el reitereaza ca "nu exista, pentru moment, nici simulari finale, nici decizii finale, convenite in coalitia de guvernare".

"Nu ne dorim sa bulversam mediul de afaceri sau populatia, vom prezenta transparent si integrat toate propunerile si deciziile pe care Guvernul Ciolacu le va lua in aceasta zona. In toate discutiile in care am avut un cuvant de spus am subliniat ca planul final trebuie sa cuprinda masuri pentru Romania, masuri pentru romani, pentru a trece cu bine de acest moment de rascruce, in care volumul de investitii de 75 de miliarde de euro pe care il avem in fata sa poata sa fie dus la bun sfarsit", a precizat ministrul Finantelor.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, dupa intalnirea de lucru de la Ministerul Finantelor, ca Guvernul urmeaza sa aprobe o ordonanta de urgenta privind reduceri de cheltuieli in sistemul bugetar care cuprinde 50 de masuri.

"Am avut o discutie foarte asezata in principal pe ordonanta de urgenta pe care urmeaza sa o promovam in Guvernul Romaniei in ceea ce priveste partea de reduceri de cheltuieli din sistemul bugetar. Sunt peste 50 de masuri, domnul ministru le va detalia. Ele au fost discutate si in cadrul Coalitiei. De fapt si de drept, vorbim in primul si in primul rand, din punctul meu de vedere, de prima reforma reala in ceea ce priveste sistemul bugetar. Este pentru prima oara cand un Guvern al Romaniei isi asuma o astfel de abordare", a declarat Marcel Ciolacu. El a subliniat ca masurile propuse de ministrul Finantelor sunt "corecte". Pentru informatii suplimentare, click aici!