Comisia Europeana a primit luni, 31 mai, din partea Romaniei Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), care stabileste reformele si proiectele de investitii publice pe care Romania intentioneaza sa le puna in aplicare cu sprijinul Mecanismului de redresare si rezilienta.

Romania va primi 29,2 miliarde euro prin PNRR, din care 14,2 miliarde euro sub forma de granturi si 15 miliarde euro imprumuturi. Banii trebuie accesati pana cel tarziu la 31 decembrie 2023, iar proiectele finantate prin acest program trebuie finalizate pana la finalul anului 2026. In caz contrar, sumele trebuie returnate. Primii bani din PNRR ar putea veni in octombrie.

Potrivit versiunii transmise Comisiei Europene, fondurile vor fi repartizate astfel:

1. Sistemul de management al apei – 1,884 miliarde euro;

2. Impadurim Romania si protejam biodiversitatea – 1,372 miliarde euro;

3. Managementul deseurilor – 1,204 miliarde euro;

4. Transport sustenabil – 7,62 miliarde euro;

5. Valul renovarii – 2,2 miliarde euro;

6. Energie sustenabila – 1,614 miliarde euro;

7. Digitalizare – 1,892 miliarde euro;

8. Reforme fiscale si reforma sistemului de pensii – 482 milioane de euro;

9. Suport pentru sectorul privat, cercetare si inovare – 2,359 miliarde euro;

10. Fondul local verde si digital – 2,12 miliarde euro;

11. Turism si cultura – 200 de milioane de euro;

12. Sanatate – 2,455 miliarde euro;

13. Reforme in domeniul social – 217 milioane de euro;

14. Reforma sectorului public, cresterea eficientei justitiei si intarirea capacitatii partenerilor sociali – 167 milioane de euro;

15. Romania educata – 3,606 miliarde euro.

 

Cel mai mare beneficiar al investitiilor ce vor fi realizate prin PNRR este sectorul de transport feroviar, care va avea alocate, in total, fonduri de 3,911 miliarde euro. Pentru constructia de autostrazi s-au rezervat 3,105 miliarde euro, pentru renovarea cladirilor 2,17 miliarde euro si pentru constructia de spitale 1,951 miliarde euro.

"Este vorba despre 29,2 miliarde euro, bani care pot fi folositi pentru a construi aproximativ 450 km de autostrada, sute de scoli si de creste. In special, vom construi si vom renova zeci de spitale. Partea importanta, vom avea un spital construit cred ca in 2024 si asta este o premiera a ultimilor 30 de ani. (...) Sunt trei mari sectoare care primesc bani in acest program: transportul - 7,6 miliarde euro, educatia - 3,6 miliarde euro si sanatatea - 2,4 miliarde euro", a declarat prim-ministrul Florin Citu la prezentarea PNRR, ce a avut loc ieri.

 

"Prin depunerea acestui PNRR, Romania acceseaza o resursa de dezvoltare cu un interval de timp foarte clar - 2026, o resursa care va schimba semnificativ componente importante din statul roman si din modalitatea de functionare a acestui stat. (...) O sa punctez cateva dintre rezultatele pe care acest program le propune, pe care Romania si le asuma si care sunt foarte convins ca vor deveni realitate. In primul rand este acea componenta numita valul renovarii, la finalul careia vom avea 2.000 de cladiri, 2000 - o cifra foarte importanta - de cladiri publice, cladiri rezidentiale sau cladiri istorice, renovate si 1.500 de blocuri renovate. Deci vorbim de niste mii de cladiri care asteptau de ani buni de zile aceasta reabilitare, fie energetica, fie seismica, acolo unde este cazul. (...) La partea de transformare digitala o sa spun o singura cifra: sunt 8,5 milioane de cetateni, vor avea carte de identitate electronica, este un pas important pe care il facem spre digitalizare", a precizat vicepremierul Dan Barna.

 

"Romania are obligatia de a indeplini toate criteriile din Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabila si aici vorbim, in primul rand, de un domeniu cu impact foarte mare asupra degradarii mediului, este legat de conectarea la sistemul de alimentare cu apa potabila si, bineinteles, colectarea apelor uzate si tratarea acestora. Peste 1.600 de km de retele de apa in localitatile cu peste 2.000 de locuitori, localitati care nu au avut acces permanent la alte fonduri; 2.000 de km construiti de retele de canalizare in localitati cu peste 2.000 de locuitori si peste 10.000 de sisteme individuale sau alte sisteme adecvate construite pentru aglomerarile cu mai putin de 2.000 de locuitori. Impadurirea Romaniei si protejarea biodiversitatii - pana la sfarsitul perioadei, noi propunem 45.000 de hectare de paduri noi si, bineinteles, 10.000 de hectare suprafata refacuta si 250 de arii naturale protejate cu un management nou si performant. Managementul deseurilor, iarasi, un capitol extrem de important, care la finalul perioadei va insemna peste 300 de statii de monitorizare a radioactivitatii, 240 de statii de monitorizare a zgomotului si 15 sisteme refacute pentru managementul integrat al deseurilor. (...) In ceea ce priveste educatia, este o suma importanta, de 3,6 miliarde euro din toata suma alocata pentru Romania si aici punem accent, pe de o parte, pe reducerea abandonului scolar, pe educatia timpurie. Si, la finalul acestor investitii si reforme, vom creste cu cel putin 10% numarul elevilor inmatriculati in cadrul liceelor agricole, vor fi construite 50 de scoli noi, 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, 75.000 de sali de clasa dotate cu mobilier, 20.000 de locuri de recreere si lectura pentru toti cei care sunt in scoli, 20.000 de locuri de cazare nou create in campusurile universitare - e nevoie de o astfel de investitie, laboratoare dotate - peste 6.000 de scoli care vor primi resurse pentru dotarea laboratoarelor -, 140 de crese infiintate si zece centre de invatamant dual", a spus, la randul sau, vicepremierul Kelemen Hunor.

 

In urmatoarele doua luni, Comisia Europeana va evalua planul prezentat de Romania pe baza celor unsprezece criterii stabilite in regulament si va transpune continutul acestuia intr-un act obligatoriu din punct de vedere juridic. Aceasta evaluare va include, in special, o analiza a masurii in care planurile contribuie la abordarea eficace a tuturor provocarilor sau a unui subset semnificativ de provocari identificate in recomandarile relevante specifice Romaniei emise in contextul semestrului european. Comisia va evalua, de asemenea, daca planul aloca cel putin 37% din cheltuieli investitiilor si reformelor care sprijina obiectivele climatice si 20% tranzitiei digitale.

Ca regula generala, Consiliul va avea la dispozitie patru saptamani pentru a adopta propunerea Comisiei de decizie de punere in aplicare.

Comisia Europeana a primit, pana in acest moment, 22 de planuri de redresare si rezilienta din partea urmatoarelor state membre: Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Franta, Croatia, Italia, Irlanda, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Austria, Polonia, Portugalia, Romania, Slovenia, Slovacia, Finlanda si Suedia. Comisia va continua colaborarea intensa cu restul statelor membre pentru a le ajuta sa elaboreze planuri de inalta calitate.

Pentru a consulta PNRR transmis de Romania Comisiei Europene, Anexele si alte informatii, click aici!