Economia globala va avansa cu 4,5% in 2022, daca impactul variantei Omicron va fi limitat, iar masurile implementate vor asigura o protectie adecvata impotriva imbolnavirilor grave, arata raportul PwC Global Economic Watch 2022.

Scenariul de baza al raportului porneste de la premisa ca acest an va fi mai putin imprevizibil decat anul trecut. Totusi, avand in vedere ca noua varianta Covid-19 continua sa imprime multa incertitudine, raportul ia in considerare si un scenariu mai pesimist in care, pe fondul unei suprasolicitari a sistemelor de sanatate, activitatea economica ar incetini semnificativ si chiar ar suferi o contractie in emisfera nordica, in primul trimestru. In aceste conditii, estimarea este ca PIB-ul global s-ar reduce cu circa 0,5 puncte procentuale fata de scenariul initial.

"Previziunile optimiste privind economia globala confirma asteptarile liderilor de companii care, in sondajul PwC Global CEO Survey, si-au exprimat majoritar (77%) increderea in perspectivele de crestere pentru acest an. Totodata, 59% dintre directorii generali ai companiilor din Romania cred ca in 2022 economia nationala va avea o evolutie mai buna decat anul trecut. Perceptia liderilor de afaceri fata de evolutia economiei este foarte importanta pentru ca de ea depind investitiile, extinderea, recrutarile sau cresterile salariale", a declarat Dinu Bumbacea, Country Managing Partner PwC Romania.

Potrivit raportului, in scenariul de baza in care impactul Omicron va fi limitat, SUA, China si UE vor ramane principalele trei blocuri economice, in urmatorii ani, dar cu unele schimbari. De exemplu, 2022 ar putea fi primul an in care economia chineza o va depasi pe cea a Uniunii Europene (UE), clasament care se va mentine pe termen mediu.

 

Previziunile avertizeaza ca vor urma conditii financiare mai stricte, deoarece bancile centrale din economiile avansate isi vor majora ratele de politica monetara si isi vor reduce programele de relaxare cantitativa. SUA si Marea Britanie au demarat acest proces, dar efectele variantei Omicron l-ar putea intarzia cu cateva luni. In acelasi timp, zona euro isi va mentine politica monetara acomodativa deoarece rata inflatiei de baza este putin probabil sa depaseasca tinta de 2% din acest an.

Presiunile generate de intreruperea lanturilor de aprovizionare se vor disipa, conform previziunilor, avand in vedere ca se observa o ameliorare in ultimele luni ale anului trecut, care va continua in 2022. Aceasta tendinta va reduce inflatia, pana in a doua jumatate a acestui an, oferindu-le bancilor centrale un respiro pentru a amana potentialele majorari ale ratelor dobanzilor de politica monetara, mai ales daca economiile se vor confrunta cu probleme suplimentare precum modificari epidemiologice neasteptate.

O alta previziune vizeaza inversarea rolurilor intre SUA si UE in ceea ce priveste politica fiscala. In SUA, pentru prima data de la inceputul pandemiei, Centrul de cercetare Hutchins se asteapta ca politica fiscala sa traga in jos cresterea economica cu aproximativ 2 puncte procentuale in 2022. Intre timp, in UE, care este guvernata de un set de reguli fiscale, este posibil ca politica fiscala sa adauge intre 0,5 si 1 puncte procentuale la cresterea economica in 2022. Aceasta situatie reflecta suspendarea regulilor fiscale ale UE, probabil, pana in 2023, moment in care vor fi revizuite pentru a recunoaste rolul mai activ pe care il vor avea de jucat autoritatile fiscale pentru a ajunge la zero emisii de dioxid de carbon pana in 2050.

Anul acesta va fi probabil un alt an record pentru energia regenerabila, estimandu-se ca peste 30% din productia totala de energie electrica la nivel global va fi din surse regenerabile. Preturile materiilor prime este de asteptat sa ramana constante, dar situatia geopolitica ar putea deturna aceasta previziune. Cresterea rapida a preturilor la energie si gaze naturale se va atenua in a doua jumatate a anului curent daca nu apar evolutii geopolitice majore care influenteaza decisiv preturile pe termen scurt, mai ales in Europa.

 

In ceea ce priveste piata muncii, studiul mai arata ca tarile care fac parte din G7 (Canada, Franta, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie si SUA) vor crea cel putin 9 milioane de locuri de munca. Angajatorii vor continua sa experimenteze modalitati inovatoare de a pastra personalul existent si pentru a atrage noi talente. Asadar, in urmatoarea perioada se va observa o piata a muncii in care angajatii vor avea o putere mai mare de negociere, dar acest lucru nu se va traduce neaparat intr-o crestere a salariului nominal.

Mai degraba angajatorii se vor adapta la competitia ridicata pentru atragerea oamenilor, devenind ei insisi niste „angajatori flexibili”. De exemplu, unii angajatori ofera saptamana de lucru de patru zile, aranjamente de lucru hibride si beneficii non-financiare mai bune.