Comisia Europeana a prezentat pachetul de toamna pentru politica economica, care include avizele referitoare la proiectele de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro (PPB) pe 2021 si recomandarile de politica pentru zona euro. Acesta este al doilea pas din ciclul semestrului european 2021, care a inceput in septembrie odata cu publicarea strategiei anuale privind cresterea durabila, avand ca nucleu conceptul de sustenabilitate competitiva. Strategia anuala privind cresterea durabila a furnizat totodata orientari strategice statelor membre pentru elaborarea planurilor lor de redresare si rezilienta si a precizat modul in care Mecanismul de redresare si rezilienta (Recovery and Resilience Facility - RFR) se conjuga cu semestrul european. Pachetul prezentat astazi are la baza previziunile economice din toamna anului 2020, elaborate intr-un context de mare incertitudine, conform carora, din cauza socului economic provocat de pandemia de coronavirus, in 2022 productia din zona euro si din UE in ansamblu va ramane sub nivelul anterior pandemiei.

Masuri de aplicat in cadrul Pactului de stabilitate si de crestere in ceea ce priveste Romania

Din aprilie 2020, Romania face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE), ca urmare a incalcarii in 2019 a pragului privind deficitul prevazut in tratat. Avand in vedere gradul ridicat de incertitudine care persista in contextul pandemiei de coronavirus, Comisia considera ca, in acest moment, nu trebuie luata nicio decizie cu privire la aplicarea unor masuri suplimentare in cadrul procedurii de deficit excesiv a Romaniei. Comisia va reexamina situatia bugetara a Romaniei in primavara anului 2021.

Avizele privind PPB pentru 2021 tin cont de criza sanitara actuala, de gradul ridicat de incertitudine si de recesiunea economica grava provocata de epidemia de COVID-19. Avand in vedere activarea clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate si de crestere, recomandarile bugetare emise de Consiliu in iulie 2020 au fost de natura calitativa. Prin urmare, avizele de astazi analizeaza in special daca masurile bugetare de sprijin planificate pentru 2021 sunt temporare si, in caz contrar, daca sunt preconizate masuri de compensare.

Conform evaluarii Comisiei, toate PPB sunt in general conforme cu recomandarile Consiliului din 20 iulie 2020. Majoritatea masurilor sprijina activitatea economica in contextul unei incertitudini considerabile. Unele masuri prevazute in proiectele de planuri bugetare prezentate de Franta, Italia, Lituania si Slovacia nu par sa fie temporare sau insotite de masuri compensatorii. Lituania si-a prezentat proiectul de plan bugetar pe baza unui scenariu de mentinere a politicilor actuale si este invitata sa prezinte un proiect de plan bugetar actualizat.

Pentru Belgia, Franta, Grecia, Italia, Portugalia si Spania, avand in vedere nivelul datoriei publice si provocarile mari in materie de sustenabilitate pe termen mediu, prezente inainte de izbucnirea epidemiei de COVID-19, este important sa se asigure ca, atunci cand se iau masuri de sprijin bugetar, se mentine sustenabilitatea bugetara pe termen mediu.

Recomandarea privind politica economica a zonei euro adreseaza indrumari personalizate statelor membre din zona euro cu privire la aspectele care afecteaza functionarea zonei euro in ansamblu. Anul acesta, ea ofera, de asemenea, orientari de politica cu privire la prioritatile pe care statele membre din zona euro ar trebui sa le urmareasca in cadrul planurilor lor de redresare si rezilienta. Recomandarea face apel la statele membre din zona euro sa se asigure ca politicile lor bugetare continua sa sprijine activitatea economica in 2021. De asemenea, aceasta indeamna statele membre sa-si reorienteze politicile bugetare catre realizarea unor pozitii prudente pe termen mediu, odata ce conditiile epidemiologice si economice o vor permite. Statele membre sunt incurajate sa consolideze cadrele institutionale nationale si sa puna in aplicare reformele si investitiile prioritare de natura sa consolideze sustenabilitatea si rezilienta zonei euro si a statelor membre din zona euro. Aceste masuri in materie de reforme si investitii ar trebui sa creeze conditiile adecvate pentru redresarea economica, in concordanta cu tranzitiile verzi si digitale. In acelasi timp, recomandarea solicita finalizarea uniunii economice si monetare si consolidarea rolului international al monedei euro.

Raportul privind mecanismul de alerta (RMA), instrument de detectare a posibilelor dezechilibre macroeconomice, constata ca, in timp ce dezechilibrele macroeconomice erau in curs de reducere inainte de izbucnirea crizei provocate de epidemia de COVID-19, in prezent riscurile de aparitie a unor dezechilibre par a fi in crestere in statele membre care se confruntau deja cu dezechilibre inainte de epidemie. Raportul recomanda elaborarea de bilanturi aprofundate care sa identifice si sa evalueze gravitatea posibilelor dezechilibre macroeconomice pentru cele 12 state membre care au fost deja identificate ca inregistrand dezechilibre sau dezechilibre excesive in februarie 2020. Acestea sunt Croatia, Cipru, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Tarile de Jos, Portugalia, Romania, Spania si Suedia.

Propunerea de raport comun privind ocuparea fortei de munca analizeaza impactul pandemiei de COVID-19 asupra ocuparii fortei de munca si asupra situatiei sociale din Europa. Criza provocata de COVID-19 a intrerupt tendinta de evolutie pozitiva de pe piata muncii, care dura de sase ani. Numarul total al persoanelor incadrate in munca si rata de ocupare a fortei de munca au scazut semnificativ, desi cresterea ratei somajului a fost moderata pana in prezent datorita adoptarii rapide a schemelor de somaj tehnic si a altor masuri similare. Statele membre care se confruntau deja cu provocari socioeconomice grave inainte de pandemie sunt acum si mai expuse vulnerabilitatilor. Pe piata fortei de munca, socul economic este resimtit in mod diferit de la un sector la altul si de la o categorie de lucratori la alta. Reducerea ocuparii fortei de munca i-a afectat intr-o masura mai mare pe lucratorii care practica forme atipice de munca. Somajul in randul tinerilor a crescut mai mult decat somajul pentru alte grupe de varsta. Ponderea tinerilor care nu sunt incadrati profesional si nu urmeaza niciun program educational sau de formare a crescut considerabil. De asemenea, au fost grav afectati lucratorii nascuti in afara UE. Comisia va continua sa monitorizeze indeaproape toate evolutiile pietei fortei de munca si evolutiile sociale, actualizand periodic Raportul de monitorizare a rezultatelor privind ocuparea fortei de munca si Monitorul performantei in materie de protectie sociala. In cadrul semestrului european exceptional din 2021, raportul comun privind ocuparea fortei de munca va sprijini, in plus, statele membre in identificarea domeniilor prioritare pentru reforme si investitii care sa fie incluse in planurile lor de redresare si rezilienta, in contextul orientarilor privind ocuparea fortei de munca.

Comisia se angajeaza sa urmareasca o strategie de crestere durabila, care va ajuta UE si statele sale membre sa atinga obiectivele de dezvoltare durabila (ODD) ale Organizatiei Natiunilor Unite. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind indeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabila explica modul in care Comisia isi continua angajamentul fata de dezvoltarea durabila, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabila si ODD in elaborarea politicilor sale.

Cel de-al optulea raport privind supravegherea mai stricta pentru Grecia constata ca, in ciuda circumstantelor nefavorabile create de pandemia de COVID-19, autoritatile elene au luat masurile necesare pentru a-si indeplini angajamentele convenite, realizand o serie de reforme fundamentale. Pe baza acestui raport, Eurogrupul ar putea sa decida cu privire la publicarea urmatorului set de masuri referitoare la datorie conditionate de politici.

Conform rapoartelor privind supravegherea ulterioara aplicarii programului pentru Cipru, Irlanda, Portugalia si Spania, capacitatile de rambursare ale acestor state raman solide.

Valdis Dombrovskis, vicepresedintele executiv pentru o economie in serviciul cetatenilor, a declarat: „In momentul de fata, cand Europa este asaltata de un al doilea val al pandemiei, trebuie sa ne intensificam eforturile pentru a ne ajuta unii pe ceilalti sa rezistam in fata acestei furtuni. Actualul pachet de toamna are scopul de a indrepta economiile UE catre ape mai linistite si de a oferi indrumari in materie de politici, pentru relansarea noastra colectiva. Pentru ca Europa sa redevina o forta competitiva la nivel mondial, avem nevoie de masuri de sprijin bugetar temporare si precis orientate, precum si de reforme si de investitii bine alese, care sa conduca la o redresare echitabila, incluziva si sustenabila. In prezent, avem nevoie de un acord politic rapid cu privire la Mecanismul de redresare si rezilienta, pentru ca acesta sa poata asigura o ancora financiara in aceasta criza. Incurajez toate statele membre sa stabileasca obiective ambitioase pentru planurile lor de redresare si rezilienta, in beneficiul tuturor.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a spus: „In contextul unei redresari intrerupte si al unei incertitudini foarte mari, guvernele trebuie sa continue sa combata criza si sa sprijine relansarea. Majoritatea masurilor incluse in bugetele pe 2021 ale tarilor din zona euro sprijina in mod justificat activitatea economica. O redresare puternica si echilibrata depinde insa de intrarea rapida in vigoare a instrumentului Next Generation EU: pentru a restabili increderea, a relansa investitiile si a continua reformele profunde de care avem nevoie pentru a ne proteja planeta, pentru a construi societati mai echitabile si pentru a asigura succesul digitalizarii. Prin urmare, fac apel la guvernele din UE sa dea dovada de un puternic simt al responsabilitatii fata de propriii cetateni si fata de toti europenii in acest moment crucial. Haideti sa ducem la bun sfarsit acest plan de redresare.”

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de munca si drepturi sociale, a declarat: „Criza declansata de epidemia de COVID-19 a intrerupt tendinta de evolutie pozitiva a pietei fortei de munca, care dura de 6 ani. Au fost afectati toti europenii, dar in special tinerii si persoanele cu contracte temporare sau atipice. UE va continua sa mobilizeze toate resursele aflate la dispozitia sa si sa sprijine statele membre in eforturile lor de a atenua consecintele socioeconomice ale crizei, de a-i proteja pe lucratori, de a mentine locurile de munca si de a facilita tranzitiile profesionale catre economia verde si digitala. Trebuie sa ne concentram eforturile pe competente si pe formare, pentru a ne adapta la piata fortei de munca post-COVID-19. In aceasta perioada de criza, este esential sa intindem o mana celor mai vulnerabile persoane din societate si sa punem si mai mult accent pe combaterea saraciei, a excluziunii si a inegalitatilor.”

Urmatoarele etape

Comisia invita Eurogrupul si Consiliul sa discute pachetul si sa aprobe orientarile prezentate astazi. Comisia asteapta cu interes sa poarte un dialog constructiv cu Parlamentul European cu privire la continutul acestui pachet si la fiecare etapa ulterioara a ciclului semestrului european.