Conform CITR, liderul pietei de insolventa din Romania si parte a Impetum Group, 70% din companiile romanesti acceseaza insolventa la trei ani de la declansarea starii de dificultate, diminuand considerabil sansele de redresare ale business-ului. Efectele economice ale crizei sanitare fac ca numarul total de companii insolvabile sau aflate in stare de insolventa iminenta sa creasca in randul companiilor cu probleme, subrezind si mai mult pilonii de baza ai economiei romanesti. Un test de stres realizat de CITR pe baza informatiilor privind cifra de afaceri, gradul de profitabilitate si indatorare, rotatia stocurilor s.a., arata ca inasprirea indicatorilor financiari ai companiilor de impact (definite ca fiind companiile cu active imobilizate mai mari de 1 milion de euro) creste numarul afacerilor in dificultate de la aproximativ 50%, inainte de pandemie, la cel putin 70% ca efect al crizei. 

"Companiile vulnerabile se confrunta astazi cu o dubla criza - cea cauzata de lipsa de lichiditate si cumularea de debite restante, si cea generata de pandemia de coronavirus, intr-un context in care exista, inca de anii trecuti, un core de peste 2.000 de companii de impact din cele 6.000 in insolventa iminenta, care au stagnat in zona de dificultate timp de patru ani. Principalul obstacol in surmontarea problemelor din businessului romanesc este lipsa accesului la capitalizare, care afecteaza capacitatea operationala a acestora, precum si accesul la contracte care presupun garantii in avans care sa aduca un surplus de lichiditate si fluidizarea cashflow-ului. Implementate la timp, solutiile de restructurare impreuna cu accesul la surse de capital si finantare pot fi solutia pentru reconstructia economiei", a declarat Andra Olar-Caragea, CEO al CITR.

 

Masurile adoptate de Guvern pana acum au vizat in principal amanarea la plata a unor obligatii, credite bancare, utilitati sau chirii. La momentul la care obligatiile amanate vor ajunge la scadenta, companiile vor fi deja slabite din punct de vedere financiar ca urmare a scaderii activitatii si se vor confrunta cu obligatia de plata a unor datorii aferente perioadei starii de urgenta, care vor fi destul de dificil de acoperit. Scaderea cererii, care s-a mentinut si dupa incetarea starii de urgenta, cel mai probabil se va mentine pe intreaga durata a anului 2020, cu posibilitatea ca in anumite domenii  sa se extinda si in 2021. 

Redresarea pe baza unui plan strategic de restructurare ramane cea mai viabila optiune pentru companiile romanesti afectate de pandemia de coronavirus. Concordatul preventiv, restructurarea obligatiilor bugetare in baza OG 6/2019, cooptarea unei echipe cu experienta in management de criza, investitiile statului sub forma de debt to equity in industriile strategice sau insolventa sunt cateva dintre solutiile de redresare pentru companiile romanesti aflate in dificultate in aceasta perioada.

 

1. Concordatul preventiv - Recomandat la nivel european, incurajeaza continuarea activitatii companiei si rambursarea datoriilor prin intermediul negocierii cu creditorii si a implementarii unui plan de restructurare. Relaxarea normelor BNR privind obligativitatea provizionarii de catre banci a expunerilor pentru companiile ce acceseaza procedura de concordat ar putea crea cadrul necesar pentru acordarea de imprumuturi si pentru companiile in dificultate.

 

2. OG nr. 6/2019 - Adresata companiilor cu dificultati financiare, cu datorii la bugetul de stat, OG nr. 6/2019 permite restructurarea obligatiilor bugetare prin intocmirea unui plan de restructurare si a unui test ce analizeaza gradul de recuperare al creditorului bugetar.

O combinatie intre primele 2 - Concordat preventiv, pentru restructurarea creditelor bancare si nebancare si OG 6, pentru restructurarea obligatiilor bugetare, coordonate de un administrator concordatar specializat in management de criza, alaturi de planul de restructurare operationala si eficientizare a businessului pot asigura o redresare completa.

 

3. Implicarea statului intr-o solutie de tip debt to equity, plus finantare in industriile strategice precum agricultura, transporturile, industria auto, industria chimica sau energie, sanatate si educatie, cu posibilitatea apoi de a vinde acele actiuni la momentul identificarii unui investitor. Aceasta operatiune nu presupune alocare efectiva de cash, insa daca ulterior compania ar avea nevoie si de sustinerea cash-flow ului, din pozitia sa de actionar, statul poate aloca sumele necesare mentinerii in echilibru a companiilor strategice pentru economie.

 

4. Extinderea/ adoptarea unui program similar IMM Invest si pentru companiile in dificultate - conditionat de un turnaround/plan de restructurare. In lipsa unui program de investitii sau finantare similar, companiile deja vulnerabile inainte de venirea crizei, care au suferit o scadere a activitatii, vor intampina dificultati in a-si respecta obligatiile de plata aferente perioadei starii de urgenta. Pentru multe companii, masurile de amanare sunt insuficiente si ar trebui completate cu un val doi de solutii, de diminuare a obligatiilor amanate la plata.

 

5. Program de garantare a creditelor pentru companii - credite de capital de lucru pentru continuarea activitatii companiilor mari, care sa impacteze si pe orizontala, in relatie cu alte IMM-uri.

 

6. Insolventa - Este, pana la urma, un mecanism de protectie pentru companiile in dificultate, care le pune o perioada la adapost de schimbarile aduse de un mediu economic incert sau instabil, cand acestea nu mai dispun de lichiditate pentru a-si plati datoriile. Studiile CITR arata ca odata accesata procedura, 92% dintre antreprenori ii inteleg beneficiile, si 73% dintre antreprenori au aratat ca au devenit manageri mai buni si mai adaptabili ca urmare a experientei insolventei.

 

"Salutam initiativa Guvernului de a crea un fond de investitii cu management independent pentru sustinerea companiilor. Suntem bucurosi ca, spre deosebire de criza anterioara, astazi exista solutii pentru companiile in dificultate. Implicarea statului pentru sustinerea companiilor romanesti trebuie sa se accelereze. Astazi, dupa 30 de ani de capitalism, e momentul sa lasam in urma problema lipsei banilor la bugetul statului si sa trecem la investitii strategice, inteligente, si la colaborarea cu specialisti antrenati in management de criza, pentru a incuraja antreprenorii sa se reinventeze in pas cu noua realitate", a adaugat Andra Olar-Caragea, CEO CITR.