Impetum Group a organizat o noua dezbatere din demersul CONFIDEX, cel mai amplu studiu pro-business din Romania creat de Impetum Group si totodata vocea mediului de business.

La eveniment au vorbit:

- Florian Libocor, Economist sef BRD

- Paul Dieter Cirlanaru, CEO CITR

- Andrei Cionca, CEO Impetum Group

Cele mai importante declaratii ale dezbaterii:

 

„Ceea ce e clar in momentul de fata este ca trebuie sa ne asteptam la o incetinire. Spre exemplu, proiectiile Fondului Monetar, facute in octombrie, luna trecuta, indica intrarea in recesiune, mild recession, pentru Germania si Italia. E o contractie de 0,2-0,3%. Daca Italia nu ar trebui neaparat sa sperie, Germania este motor in ceea ce priveste economia Uniunii Europene. Deci o incetinire este vizibila, este clara. Problemele majore pe care eu le vad, si pe care le-am mai mentionat, tin de dinamica preturilor si de dinamica datoriilor. Dinamica preturilor este o problema nu atat pentru ca e mare, cat pentru ca este un fenomen determinat nu atat de abordarea politicilor monetare, ci de orice alte elemente, care nu tin de politica monetara. Si atunci cand problema este creata intr-o alta zona, – nu conteaza care – si vii cu politica monetara incercand sa corectezi problema, risti, daca esti prea agresiv, sa faci mai mult rau decat bine”, a declarat Florian Libocor, Economist sef BRD, precizand ca aceasta este opinia sa personala.

Potrivit acestuia, Romania nu se afla in recesiune in acest moment.

 

„Sa zicem ca mergem cu dobanda si temperam inflatia. Daca mergem agresiv cu dobanda spre 10%, cu  mana dam, cu o mana luam. Pe net nu castigam mare lucru, pentru ca imprumuturile autoritatilor pana la urma tot populatia le va plati spre exemplu pe canalul taxarii sau altele. Pe de alta parte, Romania se imprumuta sa acopere niste costuri fixe (din varii motive), insa noi nu puneam banii aceia la munca, nu ii investim. Ci ne imprumutam sa acoperim costuri fixe, multiplicatorul era spre zero. Singurul aspect benefic era ca realizai un echilibru social, dar nu multiplicai banii si ulterior cand trebuia sa-i rambursezi, fiind in deficit de resurse, trebuia sa apelezi fie la parghia taxarii, fie la alte parghii. Vad datoria o problema pentru ca la nivel global evolutia e atat de neplacuta incat daca nu se va ajunge la o invoiala pentru a se stabili cine si cat taie, stocul de datorie va fi imposibil de gestionat de anumite state”, a adaugat Libocor.

Un stat intr-o „situatie sensibila” este Ucraina, spune acesta.

 

O alta problema este dezechilibrul demografic, precizeaza economistul.

„Uitandu-ma la China, Europa si America, dintre toate cele trei, cred ca cea mai flexibila si rapida in reactii este America, a fost dintotdeauna. China spre exemplu a ridicat restrictia privind natalitatea. In situatia cea mai delicata este Europa, in momentul de fata. Trecand peste conflict, e problema gazului, a energiei, care nu e una simpla, nu poti sa suplinesti toata cantitatea de energie care venea initial din Rusia. Raman la parerea ca daca nu se va gasi o solutie pentru ca partile sa se aseze la masa, lucrurile nu au cum sa mearga inspre bine”, a precizat Florian Libocor.

Despre Romania, spune ca are incredere in autoritati, cu precadere in autoritatea monetara si fiscala, dar acestea trebuie sa faca lucrurile in asa fel incat sa inteleaga populatia si companiile ca prin deciziile pe care le vor lua inteleg problemele existente si vor incerca sa le solutioneze.

„Marea provocare este realizarea reformelor structurale, care sunt dificil de asumat. Este foarte simplu: rezultatul reformelor structurale nu poate fi capitalizat intr-un mandat politic”, a spus acesta.

El precizeaza ca, uitandu-se la toate pietele si la toate elementele care definesc o piata, toate sunt in cadere, referindu-se la bond-uri, actiuni si materii prime.

„Singurul activ care se bucura de un exces de cerere este dolarul. Asta pentru ca francul elvetian nu mai este o solutie de refugiu, lectia din trecut nu a fost uitata. iar acum dolarul este vazut a fi, se pare, cea mai buna solutie”, a mai spus Libocor.

Altfel, in ceea ce priveste comertul, in opinia sa, ramane la aceeasi opinie. Cuvantul cheie este diversificare( piete, produse, tehnologie), contextul actual demonstrand din plin acest lucru.

 

„Daca ne uitam la datele FMI la nivel global, vedem ca nivelul datoriei raportat la PIB a crescut in intreaga lume si creste in continuare. Cred ca aceasta crestere a datoriei ne vorbeste si de modalitatea in care se reflecta anumite masuri pe care le luam de protectie a economiei, ceea ce s-a intamplat si in 2020. Ce facem noi la CITR este sa ne uitam la economia Romaniei din perspectiva companiilor. Analizam companiile intr-un studiu calitativ, in care, din totalul numarului de companii din Romania facem un zoom-in la companiile de impact, cu active de peste 1 milion de euro si care reprezinta 70% din totalul cifrei de afaceri din Romania, dar doar 4% ca numar de companii. Mai departe, ne uitam la gradul de sanatate al acestor companii si segmentam intre companii cu indicatori sanatosi si care au capacitatea sa se finanteze si sa se dezvolte cu propriile puteri si companiile care sunt fie intr-o zona restructurabila si ar avea nevoie de un sprijin, o pivotare sau, mai rau, cele care se afla in dificultate sau in insolventa iminenta”, a spus Paul Dieter Cirlanaru, CEO CITR.

In insolventa iminenta sunt companiile care au o nevoie imediata de redresare, au o problema cu plata datoriilor pe termen scurt sau mediu, fie un grad de indatorare mult prea mare pentru a se mai putea finanta.

„Aceste companii de impact sunt in total 32.000 astazi. Din acest total, 5.971 se aflau la inceputul anului 2022 in zona de insolventa iminenta. Comparativ, in 2013 vorbeam de 6.000 de companii in acest sector si 29.000 de companii de impact. Deci vorbim de un trend de crestere. Ce mi se pare important este ca, din 2019 si pana in 2021, 42% din companiile care se aflau in situatia aceasta la momentul respectiv sunt tot acolo. Asta inseamna nu doar ca am constatat la un anumit moment ca o companie se afla in dificultate, dar ea in trei ani e tot acolo. S-au obisnuit sa traiasca periculos, dar mai interesant este sa vedem si ce fac ele. Aceste companii si-au crescut cifra de afaceri, deci au continuat sa lupte, au cautat sa iasa din situatia respective, dar in acelasi timp au crescut datoriile intr-un ritm mai accelerat. Avem asadar o crestere a cifrei de afaceri cu 31%, dar avem o crestere a nivelului de datorii cu 33%”, a precizat el.

De la minutul 1:08:00 acesta a explicat ce presupun noile mecanisme de restructurare, cadru legal care permite acordul de restructurare cu creditorii in timp ce companiile continua activitatea si care ofera de asemenea un cadru de dezvoltare. Care ofera companiilor in dificultate o a doua sansa.

 

Andrei Cionca, CEO Impetum Group, vorbeste de trei tipuri de recesiuni, cu cauze diverse: in China, SUA si o posibila recesiune in Europa.

Pentru o intelegere mai buna a economiei romanesti, lansam un indicator de tipul Leading Economic Indicator (LEI) in premiera si in Romania. Acesta indica insa inceputul unei recesiuni.

„Indicatorul US Leading Economic Indicator (LEI) a aratat ca sunt semnalele declansarii unei noi recesiuni, semnale au aparut din luna august a acestui an”, a spus el. Ne-am uitat la ce se intampla afara si am gasit acest indicator care functioneaza foarte bine in Asia, in Japonia si in America. Ne-am uitat din ce este compus si am vazut ca avem majoritatea componentelor si noi in Romania. Am vazut si evolutia lui din 1967, de cand functioneaza, si stim toate discutiile de acolo, de la fiecare criza, ei ajusteaza, pentru ca, de multe ori, el actioneaza prea tarziu si isi dau seama ca in economie a aparut ceva nou la care nu se gandisera si de fapt sunt alti factori care influenteaza economia pe care noi nu i-am vazut in momentul respectiv. Atunci ne-am gandit ca am putea sa ne inspiram de la ei, sa il implementam si in Romania. De doi ani de zile facem acest lucru. Am testat si ne-am dus pana in momentul in care am avut date in Romania, respectiv 2005, in faza de pre-aderare la Uniunea Europeana. Nu am putut face niste teste mai profunde, deoarece nu exista date. Noi il lansam astazi, deoarece credem ca este momentul oportun in care il putem lansa, pentru ca el indica inceputul unei recesiuni. Pare ca este exact in momentul de declansare a crizei, in iunie 2022”, a spus Andrei Cionca. „Avand in vedere ca este o formula matematica si un indicator macroeconomic, vrem sa il punem pe masa in dezbatere publica, sa facem mese rotunde, sa invitam macro economisti, sa il testam si perfectionam daca este cazul. Perioada urmatoare va fi de asemenea un test pentru acest indicator, un test al realitatii. Este contributia noastra la o intelegere mai buna a economiei romanesti”, a precizat el.

In perioada urmatoare, indicatorul va fi lansat in dezbatere publica.

Incercam totodata sa imbunatatim studiul CONFIDEX, care a fost intr-o continua evolutie.

”Suntem in a treia lui iteratie. L-am inceput acum doi ani de zile ca un jurnal de criza. Apoi ne-am dat seama ca putem face o sondare a perceptiei managerilor romani. Suntem acum la o a treia varianta a CONFIDEX si incercam sa il facem si mai calitativ. Incercam sa aducem o contributie mai importanta la intelegerea economiei romanesti. Vrem sa credem ca in fiecare moment putem sa analizam perceptia si realitate si astfel putem sa avem o viziune completa asupra trecutului si viitorului. Pentru asta avem instrumentul CONFIDEX, care testeaza perceptia managerilor romani despre trecut, prezent si viitor. Sunt 511 manageri de companii romanesti care au raspuns la sondaj editia aceasta”, a precizat Andrei Cionca.

Vorbind de o prezentare a Fondului Monetar International, acesta afirma ca, pe langa turbulentele actuale determinate de inflatie si criza privind lanturile de aprovizionare, FMI atrage atentia si asupra unei probleme structurale, care vine din trecut.

„Ei spun ca este acest bulgare de supra indatorare care in 2020 s-a agravat si pe care, din pacate, in 2021 prin acele masuri de suport efectuate de toate statele, nu am facut decat sa il impingem. Problema e ca devine o adevarata criza si cei de la FMI atrag in mod serios atentia asupra cresterii acestor vulnerabilitati, in ciuda tuturor programelor de sprijin. Pentru ca aceste programe de sprijin sunt temporare. Ei vad ca parte a solutiei niste instrumente puternice, de prevenire a insolventei sau chiar insolventa, o crestere a calitatii serviciilor in aceste domenii, o profesionalizare a tuturor celor implicati in acest domeniu, astfel incat problemele care trebuie rezolvate sa fie rezolvate foarte repede”, spune Andrei Cionca.

Acesta precizeaza insa ca exista semne de revenire.

„Avem doua elemente care sunt de analizat. Nu vreau sa spun ca ce e mai greu a trecut, poate fi un moment de acalmie. Ne-am uitat si la burse si la evolutia lor din ultimul an. Vestea imbucuratoare este ca nu suntem in minime si nu stim daca urmeaza alte minime sau nu. Principalele burse din lume au scaderi intre 10% si 30%. La Bursa de la Bucuresti indicele BET a scazut cu numai 14%”, a precizat el.