Consolidarea fiscala este marea provocare a orizontului de referinta 2022 - 2025, arata Ministerul de Finante in documentele care fundamenteaza bugetul pentru anul viitor. Auzim deja de cativa ani cat de importanta este consolidarea fiscala pentru finantele publice si pentru stabilitatea macroeconomica. Deocamdata, masurile concrete au fost sporadice, situatie motivata de incertitudinea celor aproape doi ani de pandemie care au impus pachete de sustinere financiara din partea statelor pentru companii si populatie. Contextul sanitar a suspendat temporar procesul de consolidare fiscala. Dar ce inseamna si ce impact are acest proces asupra taxelor? 

Scopul consolidarii fiscale este reducerea deficitului bugetar sub plafonul de 3% din PIB. Pentru a-l atinge, guvernul si-a asumat prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) o crestere a veniturilor fiscale, adica a incasarilor din taxe si impozite, de 3% din PIB pana la finalul aplicarii PNRR. Remarcabil este, insa, ca aceasta majorare ar urma sa fie obtinuta preponderent dintr-o mai buna colectare a taxelor si impozitelor existente, respectiv 2,5% din PIB, in vreme ce 0,5% ar trebui sa vina dintr-o reasezare a sistemului de taxare actual, prin eliminarea unor facilitati, scutiri, distorsiuni. Prin urmare, miza pe termen scurt este eficientizarea ANAF. Fara a puncta exact in PNRR care sunt acele prevederi din Codul fiscal care vor fi modificate, Ministerul de Finante a lasat practic o marja de manevra foarte mare in care poate actiona pana la finalul anului 2022 cand s-a angajat sa publice o analiza a sistemului fiscal si modificarile legislative care vor fi facute in 2023, cu implementare etapizata. Asadar, avem o veste buna: schimbarile imprevizibile care au bulversat ani la randul mediul de afaceri nu ar mai fi posibile. Cu toate acestea, in contextul formarii unei noi coalitii de guvernare la sfarsitul lui 2021 si, in pofida angajamentelor din PNRR, au fost resuscitate in dezbaterea publica teme vechi care fusesera abandonate la momentul initial al propunerii lor tocmai pentru ca nu garantau nicio eficienta din perspectiva consolidarii fiscale, dar aveau potential sa afecteze negativ climatul economic - impozitul progresiv, taxa de cifra de afaceri, declaratia de avere depusa de catre toti cetatenii etc. Aceste idei au fost receptate cu ingrijorare de catre companii. In sondajul HR Barometru, efectuat de PwC Romania la mijlocul lunii decembrie, 65% dintre respondenti spuneau ca impozitul progresiv este propunerea fiscala care le-ar afecta business-ul cel mai mult, iar 35% mentionau taxa de solidaritate. Este o axioma ca majorarea taxelor intr-o perioada incerta, de criza reprezinta un mare risc pentru revenirea economiei si chiar daca aceste initiative au ramas, din fericire, la stadiul de discutie, simpla lor vehiculare in spatiul public influenteaza negativ perceptia afacerilor. Totusi, potrivit aceluiasi sondaj, 50% dintre respondenti spun ca perspectivele de business pentru 2022 sunt mai bune decat in 2021, 46% ca sunt similare si doar 4% ca sunt mai slabe.

 

Stim ca perceptia companiilor este decisiva pentru evolutia economiei in anul viitor si daca guvernul va urma planul de masuri din PNRR va reusi sa asigure predictibilitatea mult dorita de mediul de afaceri si in privinta taxarii. Asa cum spuneam, conform PNRR, va fi facuta o analiza a sistemului fiscal care va fi publicata in ultimul trimestru din 2022 si care se va concentra pe: eliminarea graduala a stimulentelor fiscale si breselor din legislatie in ce priveste taxarea veniturilor, taxarea companiilor contributiile sociale si taxele pe proprietate (taxe locale) trecerea catre o "fiscalitate verde" Masurile vor fi transpuse in legislatie gradual pana in ianuarie 2024, iar unele dintre ele vor fi implementate efectiv pana in 2028. De exemplu, stimulentele fiscale pentru angajatii din constructii vor fi retrase gradual incepand din 2025 si vor fi complet eliminate pana la final de 2028.

Pentru 2022, prin PNRR guvernul isi asuma ca va intra in vigoare legislatia care face obligatorie inrolarea in SPV a tuturor contribuabililor persoane juridice, precum si a celor care desfasoara activitati independente si profesii liberale, ca va intra in vigoare ordinul ANAF care clasifica platitorii de taxe in functie de risc, precum si un nou cadru legal pentru activitatea de control fiscal cu scopul de a combate mai eficient evaziunea la nivel national, dar si transfrontalier. Tot in anul urmator, Antifrauda fiscala si ITM vor avea un plan comun de actiune vizand firmele cu risc fiscal ridicat, dar si pentru cele cu risc de a utiliza munca la negru sau gri. 

Pana atunci, o serie de modificari au fost deja aprobate prin OUG 130/2021, pe care le voi recapitula pe scurt. OUG nr. 130/2021 a adus modificari si completari atat Codului fiscal, cat si altor acte normative, precum Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, OUG nr. 120/2021 privind factura electronica RO e-Factura, Codul muncii, Legea nr. 296/2020 si  OUG nr. 226/2020, privind unele masuri fiscale, Codul de procedura fiscala. 

 

Valoarea cadourilor in bani si/sau in natura, inclusiv tichetele-cadou,  care pot fi acordate de angajatori si sunt neimpozabile, cu diverse ocazii speciale se majoreaza de la 150 de lei la 300 lei. Totodata, tichetele cadou vor putea fi acordate doar propriilor salariati ai angajatorilor, nu si altor persoane fizice, ca pana acum, in cadrul campaniilor de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, pentru protocol, pentru reclama si publicitate. Mai mult, tichetele cadou se cuprind in baza lunara de calcul al contributiilor sociale obligatorii doar daca sunt oferite cu ocaziile speciale si in limitele prevazute de lege. Ocaziile speciale pentru care sunt oferite tichete-cadou angajatilor si pentru copiii minori ai acestora sunt: ziua de 8 martie, ziua de 1 iunie, Pastele, Craciunul.

Pensionarii nu mai sunt exceptati de la plata CASS pentru veniturile din pensii pentru venitul care depaseste suma de 4.000 lei lunar inclusiv, pentru fiecare drept de pensie. Venitul impozabil lunar din pensii se stabileste prin deducerea sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei si a CASS datorate, daca este cazul. 

Masura suspendarii platii unor sume de catre angajator pentru educatia timpurie a copiilor angajatilor se prelungeste pana la data de 31 decembrie 2022 inclusiv.

Se introduce, de la 1 ianuarie 2022, cota redusa de TVA de 5% pentru livrarea de locuinte care au o suprafata utila de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodaresti, a caror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, depaseste suma de 450.000 lei, dar nu depaseste suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, achizitionate de persoane fizice in mod individual sau in comun cu alta persoana fizica/alte persoane fizice. Cota redusa se aplica numai in cazul locuintelor care in momentul livrarii pot fi locuite ca atare si pentru o singura locuinta ce indeplineste conditiile de mai sus. 

 

Facturile electronice se vor emite obligatoriu prin RO e-Factura in cazul comercializarii produselor cu risc fiscal ridicat comercializate in relatia B2B, incepand cu 1 iulie 2022. Pentru perioada 1 aprilie - 30 iunie 2022, furnizorii de produse cu risc fiscal ridicat pot transmite facturile emise in sistemul national RO e-Factura, indiferent daca destinatarii sunt sau nu inregistrati in Registrul RO e-Factura. Lista produselor  cu risc fiscal ridicat va fi definitivata prin ordin ANAF in 30 de zile de la intrarea in vigoare a OUG 130/2021. 

In Codul muncii se completeaza dispozitiile legale referitoare la aplicabilitatea salariului de baza minim brut pe tara, respectiv se prevede ca acesta poate fi acordat unui salariat pentru o perioada de maximum 24 de luni de la data semnarii contractului individual de munca. Dupa aceasta perioada salariatul va fi incadrat cu un salariu de baza superior salariului de baza minim brut pe tara. Vor beneficia de aceste masuri si salariatii incadrati cu salariul de baza minim brut pe tara, care au deja incheiate contracte individuale de munca cu o durata de peste 24 de luni.

In ce priveste amnistia fiscala, se prelungeste termenul de depunere a cererilor de anulare a obligatiilor fiscale accesorii aferente obligatiilor fiscale principale cu scadente anterioare datei de 31 martie 2020 (inclusiv cele rezultate din inspectii fiscale) de la data de 31 ianuarie 2022 la data de 30 iunie 2022.

 

Fisierul standard de control fiscal (SAF-T) devine obligatoriu de anul viitor, insa etapizat si diferit in functie de categoria din care contribuabilii fac parte. Astfel, pentru contribuabilii mari care au facut parte din aceasta categorie si in anul 2021, obligatia de raportare incepe cu data de 1 ianuarie 2022; pentru contribuabilii mari care nu au facut parte din aceasta categorie in anul 2021 obligatia incepe din iulie 2022; contribuabilii mijlocii si institutiile de credit, institutiile financiare nebancare si societatile de asigurare/ reasigurare sunt obligate sa raporteze din anul 2023, iar contribuabilii mici - incepand cu anul 2025. Prin implementarea SAF-T, Romania va face un pas important in programul de modernizare si de digitalizare a ANAF, necesar pentru imbunatatirea capacitatii de colectare a TVA si a celorlalte taxe si impozite.  Romania continua sa aiba unele dintre cele mai mici venituri fiscale din UE, precum si cel mai mare deficit de incasare a TVA - o treime din TVA nu e colectata conform Comisiei Europene. Avand in vedere ca prin PNRR decalajul de TVA ar trebui sa scada cu cinci puncte procentuale si ca per ansamblu colectarea taxelor trebuie imbunatatita astfel incat veniturile fiscale sa creasca cu 2,5% din PIB, implementarea cu succes a SAF-T va fi decisiva pentru consolidarea fiscala si aplicarea reformelor din PNRR.

Abordarea reformelor fiscale din PNRR este centrata pe transparenta procesului legislativ si consultare publica, pe eficienta colectarii, extinderea bazei de impozitare si marginal pe cresterea taxelor. Daca masurile asumate prin PNRR vor fi aplicate intocmai ar fi pentru prima data de la rescrierea Codului fiscal cand schimbarea sistemului de taxare va fi predictibila si transparenta. Concluzionand, in 2022 ar trebui sa aflam, pe baza unei analize realizate impreuna cu institutii internationale, care sunt cele mai eficiente modificari ale actualului sistem de taxare pentru a asigura o colectare mai buna, dar si o mai mare echitate fiscala pentru contribuabili.