In 2020, doar 19% dintre companiile multinationale respondente in cadrul celui mai recent sondaj EY Romania pe teme de preturi de transfer au raportat ca au revizuit politica de preturi de transfer - adica au modificat marja de profit tinta, costurile considerate sau alte aspecte ale metodologiei de stabilire a preturilor, desi mai bine de jumatate (52%) au raportat ca pandemia a avut efecte negative asupra cifrei de afaceri sau asupra rezultatului operational. Cele mai multe (81%) nu au ajustat principiile de calcul ale preturilor aplicate tranzactiilor cu societati afiliate ale companiilor din Romania. In majoritatea cazurilor insa, nici revizuirea nu a fost formalizata in scris intre parti cum ar fi fost de asteptat, pentru a putea sustine mai departe aceste modificari in cadrul unei inspectii de preturi de transfer.

”Avand in vedere atentia deosebita acordata de autoritati, in timpul inspectiilor, verificarii intelegerilor contractuale intre parti si furnizarii de documente justificative in sustinerea tranzactiilor, amanarea procesului de colectare a evidentelor, capabile sa sustina adoptarea unui comportament conform cu principiul valorii de piata la momentul efectuarii tranzactiilor cu parti afiliate, nu face decat sa ingreuneze orice posibilitate a companiei de a-si sustine pozitia in cadrul unor inspectii viitoare”, avertizeaza Adrian Rus (foto), Partener EY Romania, Liderul departamentului Preturi de transfer.

Sondajul derulat de EY Romania in luna martie a acestui an mai arata ca majoritatea companiilor respondente (57%) se asteapta sa intampine dificultati in cadrul unei inspectii fiscale viitoare in domeniul preturilor de transfer. Procentul este similar cu cel inregistrat in sondajele globale ale EY, semn ca preturile de transfer sunt un subiect comun de controverse fiscale atat in Romania, cat si la nivel mondial.

Avand in vedere ca nu mai exista inspectie fiscala fara verificarea domeniului preturilor de transfer, dar si ca un procent covarsitor din aceste inspectii se finalizeaza cu ajustari ale tranzactiilor cu parti afiliate, consideram ca exista un procent destul de mare de contribuabili care nu sunt familiarizati inca cu realitatea activitatii de inspectie fiscala. Firmele care nu anticipeaza astfel de dificultati se regasesc, in principal, in sectoare precum tehnologia informatiei, produse de larg consum, ospitalitate si agrement, industria farmaceutica sau petrol si gaze. ”Daca luam in considerare ajustarile realizate de inspectia fiscala in ultimii ani, inclusiv in aceste domenii, consideram aceasta asteptare foarte optimista. La asta se adauga si anuntul autoritatilor de intensificare a activitatii de control in perioada imediat urmatoare. Ca atare, recomandam o prudenta sporita in aceasta privinta si pregatirea cat mai riguroasa pentru inspectiile efectuate de ANAF in zona preturilor de transfer, care inregistreaza un grad semnificativ de analiza a multor informatii specifice”, spune Emanuel Bancila, Partener, Liderul practicii de litigii si controverse fiscale, Radu si Asociatii SPRL.

Impactul crizei. In functie de sectorul de activitate, pandemia a avut un impact diferit. Astfel, 52% dintre companiile respondente din Romania au raportat ca pandemia a avut efecte negative asupra cifrei de afaceri sau asupra rezultatului operational. Restul de 48% au indicat ca pandemia fie nu a avut impact, fie ca acesta a fost unul pozitiv pentru cifra de afaceri sau rezultatul operational al companiei. Printre sectoarele care au resimtit un impact negativ al pandemiei regasim industrii precum aeronautica/ aparare, agricultura, autovehicule, constructii si inginerie, transporturi si logistica. In randul sectoarelor care fie nu au resimtit un impact specific, fie a fost unul pozitiv, se afla cel bancar, al pietei de capital, media/ divertisment, produse de larg consum, tehnologia informatiei.

Masuri de atenuare adoptate. Potrivit rezultatelor sondajului, companiile au apelat abia in ultima instanta la disponibilizari, preferand somajul tehnic si reducerea pachetelor salariale - 70% dintre respondenti. Doar 30% au apelat la masuri severe, precum disponibilizari sau concedii fara plata. Mai mult, dintre companiile sondate, 49% au indicat ca nu au adoptat nicio masura de reducere a costurilor cu personalul in contextul COVID-19, in aceasta situatie aflandu-se companii din sectorul bancar, farmaceutic, petrol si gaze. ”Indiferent de efectul resimtit si de strategia adoptata, fiecare companie trebuie sa fie pregatita sa argumenteze masurile adoptate, impactul specific al acestora in zona preturilor de transfer, precum si contextul propriu de afaceri in eventualitatea unui control fiscal cu privire la rezultatul anului 2020”, avertizeaza Adrian Rus.

Factori de risc. Indiferent de sectorul lor de activitate, companiile locale respondente considera ca principalii factori de risc in eventualitatea unui control de preturi de transfer tin, in proportie de 62%, de aspecte privind rezultatul companiei si politica de preturi de transfer aplicata (de ex. scaderea marjei, ajustari periodice de preturi de transfer), 32% cred ca provin din documentarea deficitara a tranzactiilor/ circumstantelor si, sub 6%, de substanta tranzactiilor. ”In acest sens, am observat chiar ca un numar semnificativ de respondenti au indicat ca nu isi evalueaza periodic rezultatele financiare pentru respectarea politicilor de preturi de transfer”, a comentat Adrian Rus. ” In acest context, devine evident cat de importanta este monitorizarea politicilor de preturi de transfer aplicate efectiv, ca si a rezultatelor obtinute din tranzactiile cu parti afiliate, in vederea administrarii eficiente a riscurilor asociate preturilor de transfer. Nu trebuie ignorata nici oportunitatea de a efectua ajustari proactive de preturi de transfer in vederea conformarii voluntare si reducerii controverselor cu autoritatile fiscale pe parcursul inspectiilor si ulterior”, recomanda Adrian Rus.

Noi tranzactii. Finantarile si alocarile de costuri aditionale intragrup au reprezentat cele mai numeroase tranzactii noi realizate de catre 30% dintre companiile respondente. Totodata, companiile mici, cu o cifra de afaceri de sub 50 de milioane de euro, au raportat o varietate chiar mai mare a tipurilor de tranzactii noi cu societati afiliate efectuate in 2020 fata de celelalte societati, indicand, spre exemplu, diverse alte tranzactii, precum servicii cu caracter exceptional, acordarea de finantare, transferuri de stocuri/ echipamente cu caracter exceptional.

”Desi de inteles, astfel de tranzactii noi efectuate in 2020 vin sa sporeasca subiectele posibile de controverse cu autoritatile in controale fiscale pe partea de preturi de transfer. Urmeaza sa vedem cum vor fi abordate acestea in inspectii, luand de asemenea in calcul indrumarile in materie de preturi de transfer emise de OCDE in contextul pandemiei, dar este greu de anticipat masura in care se vor respecta”, a explicat Adrian Rus.

Utilizarea mijloacelor de suspendare. Studiul EY reliefeaza o utilizare extrem de redusa a mijloacelor ce permit suspendarea executarii silite a sumelor impuse suplimentar de ANAF, doar 1,8% din participanti oferind scrisori de garantie bancara si niciunul apeland la instantele judecatoresti in vederea suspendarii executarii. ”Aceasta constatare poate sa confirme ca beneficiile utilizarii instrumentelor alternative de suspendare sunt inca insuficient de bine cunoscute de companiile din Romania, pentru ca, desi de cele mai multe ori nu sunt de acord cu ajustarile de preturi de transfer, iar efortul financiar necesar pentru stingerea sumelor impuse este unul deosebit, contribuabilii prefera totusi sa plateasca. Cu toate acestea, credem ca amnistia fiscala acordata in aceasta perioada a influentat in mod semnificativ decizia contribuabililor de a plati in loc de a suspenda actele de impunere”, explica Emanuel Bancila.

In concluzie, rezultatele acestui sondaj subliniaza atentia din ce in ce mai mare pe care o acorda companiile tranzactiilor cu parti afiliate si preturilor de transfer ca zona de risc in inspectiile fiscale. In situatia in care autoritatile fiscale au declarat ca se concentreaza asupra preturilor de transfer, este necesar ca si companiile sa aiba o politica de preturi de transfer bine definita, pentru sustinerea acestor tranzactii. In acelasi timp, sa fie extrem de pregatite cu o documentatie adecvata, mai ales ca este dificil de anticipat la acest moment modul in care autoritatile fiscale vor verifica tranzactiile efectuate cu societati din grup in contextul pandemiei.