Pandemia provocata de COVID-19 a afectat investitiile straine directe (ISD) in intreaga lume. In 2020, investitorii au fost interesati de modul in care a fost gestionata pandemia in tarile de destinatie, pe langa stabilitatea sociala si politica, oferta de forta de munca si competitivitatea tarii in materie de costuri. In Romania, scaderea ISD a fost semnificativa, dar capacitatile Romaniei in sectorul IT, proiectele de logistica si proiectele de dezvoltare in comertul cu amanuntul au atras investitorii, inregistrandu-se 57 de proiecte in 2020, care au generat aproape 2000 de noi locuri de munca, conform studiului EY Romania Attractiveness Survey, studiu de atractivitate dedicat pietei din Romania.

„Romania a inregistrat cea mai mare crestere a PIB-ului din Uniunea Europeana in primul trimestru al anului 2021, insa provocarea nu este inca depasita. Pandemia a avut un impact puternic asupra tendintelor economice globale, provocand modificari ale planurilor investitionale si schimband factorii pe care liderii de afaceri ii iau in considerare atunci cand evalueaza destinatiile de investitii. Pentru a genera o crestere economica durabila si sanatoasa, Romania trebuie sa fie perceputa ca o destinatie de investitii stabila si atractiva”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY Romania si Moldova si Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrala si de Sud-Est si Regiunea Asiei Centrale.

Pentru 2021, cea mai mare parte a investitorilor sondati (75%) au declarat ca planurile lor de investitii pentru 2021 nu mai sunt influentate de pandemia provocata de COVID-19, in timp ce doar 5% considera ca investitiile lor sunt inca afectate de pandemie. Prin comparatie, in 2020, 43% dintre investitori au declarat ca au fost influentati de reactia locala la pandemie. Rolul central al acestei crize se reduce constant si atentia se muta asupra schimbarilor structurale generate, precum si asupra noilor factori care prevaleaza in procesul decizional in privinta investitiilor.

In urmatoarele 12 luni, 66% dintre investitorii sondati planuiesc sa infiinteze sau sa isi extinda operatiunile din Romania (peste media europeana de 41%), fata de doar 27% in 2020. Infrastructura (52%), strategia de gestionare a crizelor (48%), precum si nivelul general de adoptare a tehnologiilor (30%) sunt indicati drept principalii factori urmariti de investitori atunci cand analizeaza posibilitatea de a investi in Romania.

Pe termen lung, 41% dintre investitori considera ca atractivitatea Romaniei va creste dupa pandemie, iar principalele prioritati ar trebui sa fie: sprijinirea IMM-urilor (36%), incurajarea politicilor si atitudinilor de protectie a mediului (33%) si cresterea calitatii produselor si a valorii adaugate a serviciilor (31%).

In 2020, in concordanta cu piata europeana in general, sectorul software si servicii IT din Romania a atras cel mai mare numar de proiecte ISD, cu o cota de piata de 32%. Sectorul comertului cu ridicata, comertului cu amanuntul si distributiei s-a clasat al doilea, cu o cota de piata de 18%. Sectorul care a generat cel mai mare numar de locuri de munca (1000), ocupand locul al treilea, este industria electronicelor.

Serviciile pentru intreprinderi, ocupantul locului al doilea in editia studiului de anul trecut, a inregistrat o scadere substantiala (de 10% a cotei de piata). Cu toate acestea, a reusit sa genereze un numar considerabil de noi locuri de munca pe piata (408).

Cinci mari orase (Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Brasov, Iasi) reprezinta destinatia pentru aproape 70% dintre toate proiectele ISD ale anului 2021, ceea ce demonstreaza clar preferinta investitorilor straini pentru localitati dezvoltate, de mari dimensiuni.

In ceea ce priveste tipurile de proiecte de investitii, logistica domina arena ISD, cumuland aproape o treime dintre proiectele anuntate pentru 2021. Proiectele de vanzari si marketing urmeaza pe locul al doilea, iar pe locul al treilea, in mod surprinzator, se claseaza proiectele de cercetare-dezvoltare. Acest ultim tip de activitate demonstreaza un interes nou din partea investitorilor straini fata de acest domeniu, avand in vedere ca Romania nu a atras multe proiecte de cercetare-dezvoltare in anii precedenti.

Bucurestiul reprezinta principala destinatie a ISD in Romania de mai bine de un deceniu. Cu toate acestea, intentiile de investitii indicate in cadrul sondajului arata un interes nou pentru alte regiuni, in special regiunea vestica a Romaniei, precum si regiunea sud-estica a Munteniei. Zona de nord-est a Romaniei nu a inregistrat progrese semnificative in privinta ISD, in principal din cauza lipsei infrastructurii adecvate.

- Prioritizarea transformarii digitale: Transformarea digitala pare sa fie o tema comuna si stringenta pentru investitorii din toata lumea. Resursele asociate cu tehnologia influenteaza de ceva timp destinatiile unde investitorii aleg sa isi extinda sau sa isi stabileasca operatiunile, dar acesti factori nu au fost niciodata atat de importanti pentru companii si consumatori ca in prezent. Pandemia a intensificat nevoia pentru competente digitale si infrastructura si servicii digitale.

20% din asistenta financiara alocata Romaniei din Mecanismul pentru redresare si rezilienta trebuie utilizata pentru a incuraja transformarea digitala prin digitalizarea administratiei publice, capacitati cloud, servicii in banda larga rapide si perfectionarea digitala. Putem spune ca intram intr-o noua era digitala, o perioada in care inovatia, educatia si adoptarea tehnologiilor digitale ar putea oferi Romaniei un avantaj competitiv in regiune.

- Investitii in infrastructura fiabila: Pentru a atrage investitorii care in prezent ezita sa isi extinda operatiunile in alte tari, investitiile in infrastructura s-ar putea dovedi cruciale. Din fericire, Romania va accesa fonduri de asistenta considerabile prin intermediul Mecanismului de redresare si rezilienta, aproape 30% dintre acestea fiind destinate infrastructurii de transport, o investitie foarte necesara si indelung asteptata.

- O economie verde pentru Romania: Romania beneficiaza de multiple oportunitati pentru a realiza schimbari considerabile in directia unei economii responsabile fata de mediu prin intermediul Pactului ecologic european si al Mecanismului pentru o tranzitie justa, precum si al altor fonduri care se adreseaza economiei verzi: Mecanismul de redresare si rezilienta, Fondul pentru inovatii, Fondul pentru modernizare. Pentru a avea succes in aceasta tranzitie, este necesara implicarea activa a mediului de afaceri in aceste planuri pentru o economie europeana circulara, verde.

Decarbonarea si ameliorarea responsabilitatii fata de mediu sunt considerate prioritati de top de catre jumatate dintre investitori. Politicile si reglementarile climatice sunt urmarite indeaproape de investitori, in timp ce consumatorii constientizeaza tot mai mult impactul pe care companiile il au asupra mediului, precum si strategia de mediu generala a acestora.

Planurile ambitioase ale Europei de a avea o amprenta de carbon neutra pana in 2050 si de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera cu 55% pana in 2030 creeaza un numar imens de oportunitati de investitii straine, cum ar fi in productia de energie regenerabila (eoliana si solara), in productia de hidrogen verde pentru uz industrial si in productia de vehicule electrice.

- Sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii si concentrarea asupra stimulentelor si politicilor fiscale atractive: Intreprinderile mici si mijlocii au fost cele mai afectate de pandemie, din cauza capacitatii reduse a lanturilor lor de aprovizionare, fragilitatii financiare, rezervelor de numerar mai mici, precum si din cauza resurselor limitate pentru adoptarea de instrumente digitale pentru rezilienta economica. Majoritatea investitorilor care au participat la studiul EY considera sprijinul acordat IMM-urilor drept principalul aspect asupra caruia Romania trebuie sa se concentreze pentru a deveni mai competitiva in economia globala. Pachetele de stimulente si salvare pot juca un rol important in aceasta privinta, cu conditia sa nu reprezinte o povara pentru economie. In plus, politicile publice care vizeaza stimularea spiritului antreprenorial pot favoriza cresterea economica a Romaniei si, in acelasi timp, o pot face mai atractiva pentru investitorii care cauta un sector economic solid.

- Sprijinirea fortei de munca si a perfectionarii competentelor: Resursele umane sunt considerate adeseori cel mai important factor pentru investitori in evaluarea unei tari ca potentiala destinatie pentru ISD. Sprijinirea fortei de munca locale este un imperativ pentru orice tara care are ca obiectiv cresterea economica, deoarece o populatie activa calificata este un factor cheie pentru orice investitor strain.

Avand in vedere locurile de munca pierdute si transformarile in dinamica muncii provocate de pandemie, factorii de decizie, mediul academic si mediul de afaceri trebuie sa colaboreze pentru a sprijini forta de munca locala si pentru a se asigura ca aceasta dispune de abilitatile de care vor avea nevoie companiile in viitor. Recalificarea si perfectionarea sunt elemente centrale in dobandirea mult necesarelor competente digitale.

Studiul EY Romania Attractiveness Survey poate fi accesat aici!