Statelor membre li se ofera premisele sa implementeze zero TVA pentru produsele esentiale - alimente, produse farmaceutice sau produse de uz medical. Consiliul Uniunii Europene tocmai a adoptat Directiva care permite ”reformarea” cotelor de TVA in intreaga Uniune Europeana si ofera statelor membre flexibilitate in stabilirea cotelor. Cutia Pandorei a fost deschisa. Statelor le va reveni responsabilitatea gasirii acelui echilibru fin intre atingerea obiectivelor de politica sociala, care sa ofere avantaje concrete contribuabililor, consumatori finali sau firme, sau in atingerea obiectivelor de politici verzi si neafectarea veniturilor bugetare sau respectarea neutralitatii TVA. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul ca gestionarea mai multor cote creeaza complexitate si potenteaza litigiile privind corectitudinea aplicarii cotelor de TVA si variatiile lor in limitele aceluiasi sector, mai ales cand se pune problema unor diferente de cota pentru produse aflate in concurenta. Iar aici, noile instrumente de audit fiscal in timp real (SAF-T, E-Factura) in curs de implementare la nivelul administratiei fiscale creeaza parghiile unei detectari mai rapide ale diferentelor de cote si tratament de TVA aplicabile pentru produse similare sau identice, la nivel de sector, sau cel putin aceasta pare sa fie directia.

Revizuirea cotelor de TVA este un proiect la care se lucreaza de multa vreme la nivelul Consiliului UE, intentia forurilor europene fiind aceea de a oferi guvernelor mai multa flexibilitate in stabilirea si adoptarea cotelor reduse de TVA, dar si in indeplinirea prioritatilor generale ale Uniunii Europene (in principal rezilienta sistemului de sanatate, Pactul verde european si tranzitia digitala). Practic, vorbim despre prima reformare a cotelor de TVA intr-o istorie de aproape 30 de ani.

Noua Directiva a actualizat si modernizat lista bunurilor si serviciilor pentru care sunt permise cote reduse de TVA (anexa III la Directiva de TVA), pentru a tine cont si de transformarea digitala a economiei. Actualizarea listei a fost determinata de o serie de principii, cum ar fi interesul consumatorului final si interesul general. Toate derogarile existente, care au permis anumitor state membre sa aplice cote preferentiale pentru anumite produse sunt deschise acum tuturor statelor, cu conditia respectarii unor conditii similare. Directiva contine si o noua dispozitie, care va da statelor membre permisiunea de a reactiona rapid in circumstante exceptionale, cum ar fi pandemiile, crizele umanitare sau dezastrele naturale.

Tot Directiva stipuleaza ca produselor daunatoare mediului, cum ar fi combustibilii fosili si ingrasamintele, nu li se vor mai putea aplica cote reduse, incepand cu 1 ianuarie 2030 si, respectiv, 1 ianuarie 2032.

Noile prevederi au intrat in vigoare chiar pe 6 aprilie 2022 - la publicarea in Monitorul Oficial al Uniunii Europene.

Statele membre vor continua sa aplice cota normala sau standard de cel putin 15%, dar vor putea aplica doua cote reduse de cel putin 5% la maxim 24 din categoriile de articole cuprinse in lista din anexa III la Directiva TVA – de exemplu apa, medicamente, produse farmaceutice, produse de sanatate si igiena, transport de persoane, carti, ziare si periodice. De altfel, noua Directiva introduce 10 categorii noi in anexa III, cum ar fi: livrarea si instalarea de panouri solare, imbracaminte si incaltaminte pentru copii, scaune auto pentru copii sau biciclete. Multe din categoriile existente dobandesc un domeniu de aplicare mai larg – de exemplu, transmisiunea in direct pe internet a unor evenimente sportive sau ore de exercitii fizice, atunci cand sunt transmise prin internet, bunuri ecologice. In plus, fiecare stat membru poate stabili o cota super-redusa (mai mica de 5%) si o scutire cu drept de deducere (cota 0%) pentru produsele care sa acopere nevoile de baza, precum alimente, medicamente, produse farmaceutice, dar si panouri solare.

Vestile bune trebuie insa tratate cu atentie - o structura fragmentata a cotelor de TVA nu va face decat sa creasca complexitatea, atat pentru companii, cat si pentru administratia fiscala, care trebuie sa fie gardianul aplicarii corecte a Legii. Ori, asa cum vedem din exemplele anterioare, scaderile cotelor de TVA nu au adus o reducere a evaziunii sau fraudei si nici o crestere a veniturilor bugetare.

Cum se vad reducerile de cote de TVA in buzunarul consumatorului? Experienta arata ca preturile raspund mai mult la majorarile de TVA decat la scaderi. Potrivit unui studiu privind incidenta modificarilor de cote de TVA asupra preturilor, se pare ca preturile sunt de doua ori mai sensibile la o crestere de TVA, decat la o scadere a cotei – pentru aceleasi produse, cu acelasi procent de crestere/scadere. Totodata, asimetria preturilor este reflectata si in profiturile operatorilor economici. Concret, firmele cu rate mai mici de profitabilitate tind sa transfere mai mult cresterile de cote de TVA prin pretul catre consumatori, comparativ cu scaderile. Apoi, acelasi studiu mai arata ca asimetria persista pe termen lung, chiar la cativa ani dupa eliminarea unei reduceri de cote de TVA. Cu alte cuvinte, reducerile cotelor de TVA nu au intotdeauna chiar efectele scontate, cel putin nu la nivelul consumatorului final. 

In concluzie, diversificarea structurii de cote reduse de TVA poate sa ridice probleme si din punctul de vedere al neutralitatii TVA, atunci cand produse similare aflate in concurenta unele cu altele, pot fi subiectul unor cote diferite de TVA. Toate acestea fac ca solutia succesului noii Directive sa stea in modul in care statele, deci si Romania, vor intelege sa acceseze beneficiile unor structuri flexibile ale cotelor reduse de TVA si cum le vor transpune in legislatiile nationale.