Vineri, 13 noiembrie 2020, a fost publicata in Monitorul Oficial Legea nr. 252/2020 pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica („Legea nr. 252/2020”). Modificarea introdusa prin Legea nr. 252/2020 faciliteaza procedura de autorizare a executarii lucrarilor de constructii necesare pentru implementarea anumitor categorii de proiecte publice.

In concret, Legea nr. 252/2020 adauga un nou alineat la art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica („Legea exproprierii”) prin care anumite categorii de proiecte, mai exact cele care au fost declarate de interes national si traverseaza localitati, drumuri judetene, orasenesti si comunale si asigura legaturile cu municipii, orase si comune, fiind necesare pentru realizarea de obiective de interes local pentru dezvoltarea infrastructurii locale si lucrarile privind productia si distributia de energie electrica si termica avand ca scop utilizarea durabila a resurselor de apa, au fost calificate drept lucrari de interes public major.

Care este insa relevanta practica a calificarii acestor lucrari ca fiind „de interes public major”, mai ales in contextul in care aceasta notiune nu are o definitie in dreptul national? Raspunsul la intrebare este oferit de Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului („Legea nr. 292/2018”).

Potrivit legislatiei in vigoare, in vederea executarii lucrarilor de constructii este necesara obtinerea autorizatiei de construire. Procedura obtinerii autorizatiei de construire presupune pe de o parte, obtinerea certificatului de urbanism, impreuna cu toate avizele prevazute de acesta, iar pe de alta parte, obtinerea unui punct de vedere al autoritatii competente pentru protectia mediului in vederea confirmarii sau infirmarii necesitatii de a parcurge procedura evaluarii impactului asupra mediului.

Potrivit Legii nr. 292/2018, initial se stabileste daca respectivul proiect trebui supus evaluarii impactului asupra mediului sau nu. In situatia in care respectivul proiect urmeaza a fi desfasurat intr-o zona ce face parte dintr-o arie protejata, intr-o etapa preliminara se stabileste si daca proiectul urmeaza a fi supus evaluarii adecvate asupra mediului. Scopul acestei evaluari este de a determina daca respectivul proiect dauneaza retelei ecologice Natura 2000 sau nu.

In cazul in care in urma evaluarii adecvate se constata ca proiectul ar avea un impact negativ semnificativ asupra ariei protejate, autoritatea competenta pentru protectia mediului va respinge solicitarea de emitere a acordului de mediu. Totusi, in situatia in care respectivul proiect trebuie realizat din considerente imperative de interes public major si in lipsa unei solutii alternative care sa nu dauneze mediului, atunci autoritatea va emite acordul de mediu, insa numai dupa stabilirea masurilor de compensare necesare pentru a asigura coerenta retelei Natura 2000, cu informarea ori, dupa caz, consultarea Comisiei Europene.

O prevedere similara este cuprinsa si in OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Astfel, in cazul in care evaluarea adecvata releva efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate si, in lipsa unor solutii alternative, planul sau proiectul trebuie totusi realizat din considerente imperative de interes public major, autoritatea competenta pentru protectia mediului emite acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000, dupa caz, numai dupa stabilirea masurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenta globala a retelei Natura 2000.

Asadar, prin noua modificare adusa Legii exproprierii, se inlesneste procedura de autorizare, din perspectiva cerintelor pentru protectia mediului, pentru anumite categorii de proiecte considerate acum de interes public major.

Totusi, desi initial intentia initiatorilor modificarii a fost ca toate proiectele ce ar fi intrat in sfera de reglementare a Legii exproprierii sa fie considerate de interes public major, in urma dezbaterilor parlamentare forma proiectului a suferit modificari in sensul restrangerii proiectelor considerate de interes public major.

Prin urmare, avand in vedere ca exceptia este de stricta interpretare, in cazul celorlalte proiecte considerate de utilitate publica, dar care nu se incadreaza in categoriile de lucrari introduse prin noua modificare a Legii exproprierii, nu se va putea deroga de la prevederile Legii 292/2018 in situatia in care respectivul proiect ar dauna ariei naturale protejate.