Mazars, firma internationala de audit si consultanta in afaceri, a publicat cea de-a zecea editie a studiului regional privind regimurile fiscale din Europa Centrala si de Est (ECE). Ghidul fiscal al Mazars in ECE analizeaza si centralizeaza modificarile fiscale din 22 de tari si se concentreaza atat pe costurile cu forta de munca, cat si pe diferitele aspecte ale impozitarii intreprinderilor si preturile de transfer. Studiul se concentreaza pe tendintele pe termen lung, deoarece deciziile de investitii sunt cel mai bine sustinute de analiza tendintelor si a modificarilor regimurilor fiscale regionale, atat din punct de vedere istoric, cat si geografic.

Pe langa tarile din Grupul Visegrad , ghidul analizeaza regimurile fiscale din tarile din Europa de Sud-Est, Germania, Austria, Moldova, Ucraina si Tarile Baltice, concentrandu-se pe schimbarile si tendintele regimurilor fiscale.

„Aceasta publicatie ii va ajuta pe investitori sa inteleaga complexitatile diferitelor regimuri fiscale din ECE, evidentiind cele mai recente trenduri si tendinte care le influenteaza.”, a mentionat Dr. Daniel H. Nagy, Tax Director, Mazars Ungaria.

 

Din analiza Mazars reiese faptul ca, in aproape toate tarile observate, costurile cu forta de munca au scazut, insa cuantumul real al scaderii prezinta diferente semnificative. Abordarea de baza a impozitarii veniturilor variaza, de asemenea, in regiune: unele tari continua sa aplice cote unice de impozitare a veniturilor (cum ar fi Bulgaria, Ungaria si Romania), in timp ce altele mentin rate de impozitare semnificativ progresive (ex. Austria, Germania si Slovacia).

In tarile enumerate, costurile medii cu forta de munca suportate de angajatori se ridica la 15% din salariul brut. Cu toate acestea, exista diferente semnificative - peste 30 de puncte procentuale - intre cele mai mici, mai putin de 5% in Romania, si cele mai mari, de peste 30% (de exemplu, in Republica Ceha, Polonia si Slovacia). Acest lucru evidentiaza faptul ca sistemele fiscale sunt greu de comparat, insa indica, de asemenea, daca guvernele prefera sa transfere povara costurilor fortei de munca catre angajati sau catre angajatori.

O modalitate mai practica de comparare a sistemelor este reprezentata de asa-numita sarcina fiscala, care indica procentul din venitul total perceput de stat ca taxe si contributii. Aceasta prezinta masura in care un impozit pe venitul din munca descurajeaza ocuparea fortei de munca, adica, ce procent din costurile fortei de munca este platit la bugetul statului sub o forma sau alta. In regiune, indicatorul fluctueaza intre 15% si 51%, fiind influentat, in principal, de nivelul venitului si statutul familiei.

Tarile din regiune prezinta cea mai semnificativa fluctuatie in nivelurile salariale. Salariile minime in tarile V4 variaza intre 500-650 de euro; acestea sunt mult mai mici in Balcani si Moldova (sub 400 de euro) si nu pot fi comparate cu cele de peste 1.700 de euro din Germania si Austria.

In sectorul privat, nivelul salariului mediu in euro a crescut in medie cu peste 12%, ajungand la 14% si, respectiv, 19% in Serbia si Ungaria. Dintre tarile V4, salariile medii brute au cele mai mari valori in Republica Ceha, in jur de 1.300 de euro.

„In Romania, incepand cu 1 ianuarie 2022, salariul minim lunar brut garantat in plata, fara a include bonusuri sau alte majorari, a crescut de la 2.300 de lei la 2.550 de lei. Daca ne referim la salariul mediu in sectorul privat, valoarea acestuia a ajuns la 6.095 de lei, in 2021 acesta fiind 5.429 de lei. Daca la inceputul pandemiei de COVID-19, principala cerinta pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca era reprezentata de stabilitatea locului de munca, acum, inflatia in continua crestere reprezinta o provocare foarte dificila.”, a mentionat Edwin Warmerdam, Partner, Head of Tax, Mazars Romania.

 

Taxa pe valoarea adaugata a devenit, fara indoiala, principala sursa de venit pentru bugetele statelor in ultimii ani. Conform Mazars, aceasta tendinta s-ar putea inversa, din cauza recesiunii economice cauzate de pandemie, a razboiului din Ucraina si a dificultatilor lanturilor globale de aprovizionare.

Cotele de TVA din regiune au ramas stabile in ultimul an, cu rate standard in medie de aproximativ 21%. Cotele standard de TVA de 25% si 27%, in vigoare in Croatia si, respectiv, in Ungaria, raman exceptional de ridicate.

Normele UE privind TVA sunt, in mare parte, armonizate, iar multe state din afara UE depun eforturi pentru a se alinia la sistemul UE.

Tarile examinate depun, de asemenea, eforturi vizibile pentru a imbunatati eficienta colectarii impozitelor, in primul rand prin implementarea de noi tehnologii digitale pentru a combate practicile abuzive, deoarece, aici, riscul de evaziune fiscala este cel mai semnificativ. Obiectivul lor este de a monitoriza toate tranzactiile afectate de la un capat la altul, de a detecta activitatile frauduloase si de a reduce evaziunea fiscala.

Introducerea caselor de marcat electronice si a facturarii electronice s-a dovedit a fi un instrument eficient pentru curatarea economiei. Ungaria continua sa joace un rol fruntas in digitalizare, iar sistemul obligatoriu de raportare in timp real a facturilor electronice, introdus recent, arata deja un impact fiscal pozitiv. Solutii similare se regasesc si in alte tari din regiune, de exemplu, in Romania.

„In eforturile sale de prevenire si combatere a evaziunii fiscale, Romania s-a alaturat statelor membre din UE, care au inceput sa implementeze facturarea electronica, respectiv monitorizarea transporturilor de bunuri. Intr-o prima etapa, aceste doua instrumente au devenit obligatorii pentru tranzactiile dintre companii si vizeaza anumite produse predispuse la evaziunea fiscala, avand scopul de a imbunatati nivelul de colectare a TVA, intr-un context in care Romania inregistreaza cel mai mare decalaj de TVA din UE.”, a mentionat Alexandru Stanciu, Senior Tax Manager, Mazars Romania.

 

Tarile enumerate privesc esenta impozitarii profiturilor din unghiuri foarte diferite. Exista o diferenta de peste 22 de puncte procentuale intre cea mai mica si cea mai mare cota de impozitare: Germania (31%) si Ungaria (9%), cu rate de impozitare a societatilor comerciale care variaza de obicei intre 15-20%. O singura tara a redus impozitul pe profit (Grecia, de la 24% la 22%), insa trebuie mentionat faptul ca si Austria intentioneaza sa reduca treptat impozitul pe profit incepand cu anul viitor.

De asemenea, Uniunea Europeana depune un efort constient pentru a infrana cursa fiscala prin elaborarea unui cadru comun de impozitare a societatilor in statele membre si prin prevenirea utilizarii celor mai daunatoare tehnici de evaziune fiscala. Un instrument esential in acest efort este Directiva privind combaterea evaziunii fiscale (ATAD), care este obligatorie pentru statele membre de la 1 ianuarie 2019. Cea mai mare provocare din ultimii ani pentru statele membre a fost adoptarea reglementarilor UE, inclusiv a restrictiilor privind deducerile de dobanzi. In toate statele membre ale UE din regiune, normele anterioare privind capitalizarea redusa au fost inlocuite sau completate din ce in ce mai mult de metoda legata de calculul bazat pe EBITDA, in temeiul ATAD. Standardizarea normelor offshore (societati straine controlate, CFC) poate fi, de asemenea, atribuita ATAD.

Tarile din ECE care aplica impozitarea traditionala a corporatiilor permit invariabil ca pierderile suferite in anii anteriori sa fie reportate si compensate cu o baza de impozitare pozitiva intr-un an ulterior. Cu toate acestea, numai cinci tari permit reportarea pierderilor fara restrictii. De asemenea, aceste tari aplica si retinerea la sursa a impozitului pe veniturile din dobanzi, dividende si redevente (cu o rata de 15% sau chiar 19-20%), cu exceptia Letoniei si Ungariei, care inca nu impun retinerea la sursa a impozitului pe castigurile de capital. Impozitul pe profit la nivel de grup este acum disponibil in Germania si Ungaria; anterior, acesta era disponibil numai in Austria, Polonia, Bosnia si Hertegovina.

In Romania, cadrul general de impozitare a profiturilor si a indivizilor se afla in centrul atentiei Guvernului, din cauza actualei situatii economice dificile si a deficitului bugetar public. Prin urmare, luand in considerare discursul politic din prima jumatate a anului si propunerile legislative in domeniul fiscal, sunt asteptate si deja propuse modificari semnificative pentru fiscalitatea microintreprinderilor, limitand aplicarea sistemului de impozitare rationalizat si redus prin noi reguli si mecanisme anti-abuz. De asemenea, regimul fiscal aplicabil afacerilor care opereaza in sectorul ospitalitatii este de asteptat sa fie complet revizuit de la un sistem bazat pe indicatori la regimul microintreprinderilor.

„In ceea ce priveste impozitarea indivizilor, accentul se pune pe limitarea beneficiului scutirii fiscale aplicabile unor categorii specifice de lucratori precum cei din sectoarele agricol, constructii si IT. In plus, discutiile privind schimbarea sistemului de impozitare pe venit cu cota forfetara cu revenirea la un sistem progresiv de impozitare si deduceri sunt auzite mai des si pot duce in urmatorii doi ani la schimbari semnificative, care merg mana in mana cu strategia autoritatii fiscale de a investi in digitalizare. In consecinta, contribuabilii romani vor trebui sa fie agili, sa ramana informati si sa se adapteze la schimbarile din sistemul fiscal care se asteapta sa se produca mai rapid si cu un impact mai mare decat in trecut.”, a mentionat Lucian Dumitru, Tax Director, Mazars Romania.

 

Initiativa BEPS („Base Erosion and Profit Shifting”) a OCDE a atras atentia asupra faptului ca autoritatile fiscale trebuie sa se concentreze mai mult pe posibile tranzactii transfrontaliere in cadrul grupului corporativ. Pana in 2022, in urma introducerii obligatiilor privind documentarea pentru marii contribuabili din Muntenegru, reglementarile preturilor de transfer au fost in vigoare in toate tarile ECE, cu exceptia Moldovei. In plus, contribuabilii care isi desfasoara activitatea in regiunea ECE au fost nevoiti sa participe activ la sistemul de raportare CBC. Sistemul „country-by-country reporting” (CbCR) al OCDE are ca scop imbunatatirea transparentei prin punerea informatiilor necesare pentru evaluarea riscurilor fiscale la dispozitia autoritatilor fiscale locale.

Mazars a constatat ca cea mai mare provocare pentru preturile de transfer din ultimul an a fost reactia la impactul pandemiei. Noua criza a perturbat nivelurile de profituri preconizate in mod rezonabil, iar multinationalele au trebuit sa intervina in structurile lor de stabilire a preturilor. Intrebarea care ramane este cat de mult vor examina autoritatile fiscale nivelurile bazei de impozitare afectate de COVID-19, care vor scadea mult sub cele de dinainte de pandemie.

In privinta impozitului pe profit, decizia luata de OCDE si G20 de a introduce un impozit minim global prevede schimbari semnificative. Propunerea aspira sa impuna o cota minima de impozitare de 15% asupra marilor companii multinationale, incepand cu 2023. Desi probabil vor exista multe suisuri si coborasuri, este clar faptul ca multinationalele vor avea din ce in ce mai putine oportunitati de a reduce impozitele prin transferul profiturilor si erodarea bazei fiscale.

„Preturile de transfer raman in fruntea controalelor fiscale din Romania pe fondul ultimelor evolutii regionale, cresterea inflatiei si presiunii guvernamentale pentru a asigura o colectare eficienta si echitabila a impozitelor.”, a mentionat Adrian Mutea, Manager, Transfer Pricing, Mazars Romania.

Ghidul fiscal poate fi accesat aici.