Recastigarea vizibilitatii si reinnodarea legaturii cu comunitatea de clienti sunt doua actiuni importante si imediate pentru comercianti, mai ales pentru cei care au avut activitatea suspendata temporar din cauza pandemiei. Va fi nevoie, desigur, de implementarea unor instrumente de marketing la distanta, scalarea operatiunilor de e-commerce, organizarea unor campanii de promovare, poate chiar acordarea de produse gratuite sub forma de premii, pentru a rasplati fidelitatea clientilor/ partenerilor comerciali, coroborata totodata cu desfasurarea de actiuni de sponsorizare care sa sustina diverse activitati fara scop lucrativ.

Trebuie retinut ca fiecare dintre contractele de acest tip incheiate presupune un anumit tratament fiscal de care trebuie tinut cont, mai ales, in conditiile in care este de asteptat o intensificare a inspectiilor fiscale.

 

Comerciantii trebuie sa acorde o atentie sporita contractelor pe care le vor incheia, atunci cand gandesc si pun in practica actiuni de promovare, respectiv cand desfasoara actiuni de sponsorizare. Pentru ca, din ceea ce am constatat, adesea este dificil de stabilit incadrarea contractelor incheiate in contracte de prestari servicii de promovare sau contracte de sponsorizare, fiecare avand tratamentul sau fiscal specific. Astfel, in practica, exista situatii in care contribuabilii incheie contracte de sponsorizare si includ intre prevederi si clauze referitoare la obligatia de promovare a sponsorului, ceea ce poate duce catre o reincadrare a tipologiei contractului si poate genera obligatii fiscale aditionale de plata din perspectiva impozitului pe profit, deci un risc fiscal.

Astfel, deoarece intalnim termenul de sponsor in cadrul multor evenimente, trebuie retinut ca scopul cheltuielilor angajate in urma unui contract de sponsorizare este acela de a sustine activitati fara scop lucrativ, natura acestora fiind restransa la aspecte de ordin educational, cu caracter social, de protectie etc. Sponsorul ori beneficiarul are dreptul sa aduca la cunostinta publicului sponsorizarea prin promovarea numelui, a marcii sau a imaginii sponsorului, dar ii este interzisa reclama sau publicitatea comerciala, anterioara, concomitenta sau ulterioara, caz in care sponsorul isi pierde dreptul la creditul fiscal (o deducere din impozitul pe profit, in limita sumei minime dintre 0,75% din cifra de afaceri si 20% din impozitul pe profit datorat).

In aceasta situatie, exista o linie fina care ar trebui urmarita, pentru a decela intre promovarea numelui, a marcii sau a imaginii sponsorului (activitate permisa) si activitatea de reclama si publicitate efectuata pentru promovarea serviciilor si colectarea datelor de contact ale clientilor noi in cadrul actiunilor de reclama (activitate nepermisa).

 

In schimb, potrivit Codului Fiscal, cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii sunt considerate cheltuieli deductibile in intregime din perspectiva impozitului pe profit, in calitatea lor de ”cheltuieli efectuate in scopul desfasurarii activitatii economice”.

Pentru a sustine deductibilitatea serviciilor de promovare contractate, contribuabilii trebuie sa se asigure ca dispun de documentatia suport, care atesta prestarea efectiva a serviciilor si corelatia cu scopul desfasurarii activitatii economice.

Astfel, contribuabilii ar trebui sa dispuna de: contract de prestari servicii, facturi, regulament campanii de promovare, corespondenta, rapoarte de lucru, prezentari, timesheet-uri, dovada retinerii si platii impozitului pe veniturile din premii (daca acestea depasesc 600 de lei).

Astfel, in situatia in care contribuabilii incheie contracte de sponsorizare in cadrul carora sunt incluse prevederi referitoare la obligatia beneficiarului de a efectua promovare sponsorului, in cazul unui control fiscal exista riscul de reincadrare a tipologiei acestor contracte in contracte de promovare si implicit de respingere a creditului fiscal, generand obligatii aditionale de plata privind impozitul pe profit.

Pe de alta parte, in cazul in care contribuabilii contracteaza servicii de promovare, insa nu dispun de documentatia suport aferenta, exista riscul de reincadrare a acestor cheltuieli ca nedeductibile, generand obligatii aditionale de plata in ceea ce priveste impozitul pe profit.

Prin urmare, in pofida situatiei incerte si a provocarilor cu care se confrunta in relansarea afacerilor business-urilor, comerciantii trebuie sa acorde o atentie sporita formei contractelor pe care le incheie in scopul acordarii de sponsorizari, contractarii serviciilor de promovare si documentarii substantei acestora, astfel incat sa fie reflectata in mod fidel realitatea situatiei de fapt si pentru a preintampina un potential risc fiscal.