Majoritatea companiilor din Romania se concentreaza pe exploatarea succesului modelului de business actual si sunt mai putin atente la tendintele din piata, care le pot zdruncina pozitia, arata cel mai recent sondaj EY derulat in Romania. Sondajul a avut la baza un chestionar online aplicat la nivelul a 310 lideri de organizatie din Romania, pentru a masura cat de pregatite sunt companiile locale sa raspunda provocarilor disruptive. Acesta este parte a unui demers mai vast al think-tank-ului EY-EYQ.

In studiul global EY, nivelul de pregatire pentru schimbarile disruptive, asa cum este evaluat de respondenti, este impartit oarecum egal intre cei care considera ca sunt foarte bine pregatiti sau bine pregatiti si cei care nu cred ca sunt pregatiti sau sunt prea putin pregatiti. Si in Romania, raspunsurile sunt aproximativ echilibrate intre cei foarte pregatiti si cei mai putin pregatiti, dar extremele sunt mai bine reprezentate.

In Romania, in jur de 48% dintre companiile respondente considera ca sunt pregatite pentru a face fata schimbarilor disruptive. De fapt, nivelul de pregatire pentru schimbare este mult mai scazut decat cel care rezulta din autoevaluarea initiala, atunci cand se iau in calcul initiativele specifice de leadership, cultura, inovatie si deschidere la ce se intampla in exterior.

92% din oamenii de afaceri care au raspuns sondajului Barometrul mediului de afaceri romanesc nu sustin modelul de crestere economica bazat pe cresterea consumului. Iar cei mai multi dintre oamenii de afaceri respondenti, 45%, sunt neincrezatori sau foarte neincrezatori in privinta evolutiei economiei romanesti in urmatoarele 12 luni.

Procentul optimistilor este in scadere fata de editiile anterioare ale studiului, ilustrand un fond de ingrijorare alimentat de cresterea economica bazata pe consum, de presiunile inflationiste si incertitudinile fiscale si legislative, pentru a numi doar cativa potentiali factori care pot influenta perceptiile oamenilor de afaceri.

Raportul realizat de EY, in parteneriat cu DoingBusiness.ro, are la baza un sondaj online la care au raspuns 458 lideri de organizatii din diverse sectoare ale economiei romanesti, dintre care 8% au o cifra de afaceri mai mare de 100 milioane EUR, 9% intre 50-100 mil EUR, 34% o cifra de afaceri intre 10-50 mil EUR, 44% intre 1-10 mil EUR si 5% sub 1 mil EUR. Raspunsurile au fost colectate cu ajutorul portalului DoingBusiness.ro.

Avansul economic estimat de Institutul National de Statistica in anul 2017 s-a ridicat la 7%, fiind stimulat mai ales de cresterea consumului, acesta contribuind cu 6,4% la cresterea PIB, in timp ce formarea bruta de capital fix a avut o contributie de 1,2%. Cele mai multe prognoze de crestere economica pentru 2018 se situeaza sub 5%: Oxford Economics se asteapta la o crestere de 4,8%, Comisia Europeana - 4,5%, FMI - 4,4% si BERD - 4,2%.

In acest context, companiile romanesti sunt mai putin increzatoare in evolutia mediului economic local, comparativ cu optimismul exprimat de acestia fata de evolutia economiei globale: cererea de produse si servicii (42% optimism la nivelul economiei locale vs 60% economia globala), profitabilitate (20% vs 35%), stabilitatea pietelor (15% vs 32%), accesul la creditare (24% vs 40%), evolutia evaluarii companiilor (18% vs 31%) si investitiile private (22% vs 41%). Cele mai mari discrepante apar in cazul stabilitatii pietei si a evolutiei investitiilor, o posibila explicatie pentru aceasta fiind impactul instabilitatii fiscale si legislative din Romania.

Strategie de tara

90% dintre companiile respondente afirma necesitatea unei strategii de tara orientate catre o crestere sustenabila. Un astfel de model ar putea asigura trecerea Romaniei din categoria tarilor cu venit mediu la cea de economie avansata. Pentru aceasta trecere, politicile publice trebuie adaptate caracteristicilor structurale ale economiei, pentru a evita dezvoltarea unor industrii in lipsa unor fundamente economice. De asemenea, e nevoie ca dezvoltarea infrastructurii de transport sa devina o prioritate reala. Un alt factor important este demografia, existand pericolul sa “imbatranim” inainte de a deveni “bogati”. Unele studii sugereaza de exemplu ca o patrime din cresterea economica a Chinei din ultimele 3 decade este rezultatul structurii demografice. Acestea sunt doar cateva aspecte de luat in calcul intr-un nou model economic pentru Romania.

In top trei prioritati strategice si de capital pentru consiliile de administratie si liderii de companii, atat la nivelul tuturor companiilor respondente, cat si pe esantionul companiilor mai mari, cu cifra de afaceri de peste 10 milioane EUR, se regasesc aceleasi deziderate: accelerarea cresterii organice si investitii in operatiunile existente (74%), eliberarea de numerar si imbunatatirea managementului capitalului circulant (55%) si transformarea digitala (49%). Transformarea digitala este insa pe locul al doilea in prioritatile companiilor de peste 10 milioane EUR (cu 55% dintre optiuni), urmata de eliberarea de numerar si imbunatatirea managementului capitalului circulant.

Din punctul de vedere al consiliilor de administratie si al liderilor de business din Romania, cele mai importante piedici in dezvoltarea afacerilor tin de politicile publice si de factorii controlati de institutiile statului: incertitudinea fiscala si legislativa (80% dintre respondenti), lipsa stabilitatii politice si de viziune a politicilor publice (69%) si birocratia (46%).

Majoritatea covarsitoare a oamenilor de afaceri, 85%, declara ca incertitudinile fiscale si legislative din ultimul an au un impact negativ direct asupra planurilor de investitii ale companiilor pe care le conduc. Doar 13% dintre companii considera ca nu le sunt afectate investitiile, in timp ce 2% nu pot estima impactul.