In Germania, guvernul federal si cele locale sunt clienti importanti pentru companiile din industria constructiilor, arata specialistii de la Bau Industrie. In medie, pe termen lung, aproape 30% din cifra de afaceri a companiilor de profil se realizeaza din constructii publice. Dupa o crestere puternica inregistrata la inceputul anilor 1990, mai ales in noile state federale, cheltuielile guvernamentale au scazut in mod constant. Activitatea de constructii publice a atins nivelul sau minim in 2012, dupa incheierea programelor de stimulare economica. De atunci pana in 2022 s-a inregistrat o crestere de 56% (40% pe plan federal, 42% la nivelul landurilor si 68% la cel al municipalitatilor), care a fost chiar putin mai mare decat cresterea veniturilor fiscale. Cu toate acestea, avansul respectiv a fost depreciat in ultimii cinci ani de preturile mai mari, tendinta care s-a accentuat puternic in 2021. In urmatoarele 12 luni, pe fondul cresterii puternice a preturilor la constructii, a fost consemnata o majorare nominala de 14%, dar in termeni reali aceasta a insemnat o scadere de 2%.

Investitiile in constructii realizate de guvernul federal se refera in primul rand la sectorul transporturilor. Linia respectiva de resurse financiare alocate este decisiva pentru economia germana. Pe acest segment, punctul de minim a fost in 2014, dupa care sporul nominal s-a plasat la 87%. Avand in vedere insa cresterea brusca a datoriei publice, exista totusi temeri ca trendul ascendent se va aplatiza. Luand in considerare situatia bugetara buna a unor landuri federale, acestea au planificat programe de investitii ambitioase. Este greu de anticipat daca acestea vor fi intr-adevar realizate, avand in vedere nivelul ridicat al datoriilor si faptul ca veniturile fiscale nu cresc atat de rapid.

In cazul oraselor si municipiilor, sporul brusc al cheltuielilor pentru constructii a inceput abia in 2018, dar apoi a scazut apoi semnificativ pana in 2022, pana la 74% in cinci ani. Ramane de vazut, afirma cei de la Bau Industrie, daca avansul nominal al investitiilor in constructii municipale in cuantum de 3,5% inregistrat in prezent poate fi mentinut, avand in vedere costurile ridicate de cazare a refugiatilor din Ucraina. Cu toate acestea, avand in vedere ca preturile vor creste probabil cu 6%, prognoza respectiva poate fi perceputa ca o scadere in termeni reali.

Din 1991 pana in 2021, formarea neta de capital fix pe plan national si regional a fost nula. Guvernul de la Berlin a cumulat un plus 11 miliarde euro de-a lungul anilor, iar situatia la nivelul landurilor indica investitii fixe nete totalizand un spor de 21 de miliarde euro in ultimii 31 de ani. In ceea ce priveste municipalitatile, in ultimul deceniu al secolului trecut au avut loc investitii fixe nete de 44 de miliarde de euro, ocazionate in principal de investitiile mari din municipiile din Germania de Est. De atunci, insa, lucrurile au involuat. Infrastructura locala a fost doar intretinuta, pentru restul investitiilor alocandu-se un total de 159 miliarde euro in deceniul urmator. 

In ciuda cresterii veniturilor fiscale, multe orase puternic indatorate nu sunt in masura sa finanteze investitiile necesare pentru infrastructura municipala, concluziile expertilor indicand ca diferentele dintre municipalitatile sarace si cele bogate vor continua probabil sa se accentueze in viitor, diferenta urmand sa fie exacerbata de impactul pandemiei si al razboiului.

De pe pozitia sa de ministrul federal de finante, Olaf Scholz a propus in 2019 scutirea de datorii a 2.500 din cele 11.000 de municipii din Germania. Este vorba despre acele orase care sunt impovarate de datorii atat de mari, incat cu greu pot gestiona situatia. De la momentul respectiv insa nu s-a mai intamplat nimic, atentia fiind acaparata de crizele care au urmat. Pentru informatii suplimentare, click aici