Datele agregate disponibile demonstreaza o degradare continua si accelerata a productivitatii sectorului constructiilor din SUA, dupa cum arata un studiu realizat de Universitatea din Chicago si Biroul National de Cercetare Economica (NBER). Acest declin intr-o ramura vitala a exercitat un efect direct asupra dinamicii generale a indicatorului respectiv. Cercertari recente, folosind sisteme de masurare a productivitatii fizice in constructia de locuinte, de exemplu, au aratat involutia acesteia sau, in cel mai bun caz, stagnarea de-a lungul ultimelor decenii. A existat o scadere vizibila, de-a lungul timpului a eficientei cu are antreprenorii au reusit sa transpuna intrarile de materiale in productie finita si, eventual, sa sustina dezvoltarea unui sistem intensiv, cu valoare adaugata mare. Un alt element agravant este reprezentat de inexistenta unor mecanisme de realocare in interiorul industriei, care sa duca in final la operarea eficienta a pietelor din amonte si aval. In prezent, exista frictiuni intre diversele sectoare de activitate, care incetinesc sau chiar opresc initiativele de imbunatatire a productivitatii. Cresterea acestui indicator constituie elementul determinant al cresterii pe termen lung a venitului pe cap de locuitor, iar o productivitate mare a unei economii reflecta ratele de crestere aferente industriilor si sectoarelor din cadrul acesteia. Cu toate ca in ultimii ani productivitatea agregata a economia SUA a sporit, sectorul constructiilor a fost exceptia, demonstrata de faptul ca valoarea adaugata de lucrator din sector a fost cu aproximativ 40% mai mica in 2020 fata de 1970. Dintr-o perspectiva pur contabila, explicatiile bazate pe relatiile din amonte (dintre antreprenori si furnizori) nu pot explica declinul abrupt. In realitate, cel mai mare impact a fost generat de divergenta dintre factorii care au generat diminuarea pretului productiei din sectorul constructiilor si cresterea medie a preturilor din economie. Practic, activitatea nominala de constructii este a fost ajustata negativ de deflatorul PIB si nu de cel specific sectorului. Cresterile preturilor unitare ale materialelor se pare ca nu au exercitat o influenta directa. Performanta slaba a productivitatii mai poate fi explicata poate fi si un efect al deteriorarii capacitatii industriei de a transforma bunurile economice intermediare in produse finite, fie si din cauza alocarii neuniforme a resurselor. Desigur, problematica este complexa si necesita analize suplimentare, insa avand in vedere importanta sectorului in economie toate eforturile ulterioare sunt justificate. Pentru informatii suplimentare, click aici