Cei mai multi arhitecti considera ca dezvoltarea urbana a Bucurestiului se face, in continuare, incet, haotic si la discretia intereselor guvernate de aspectele financiare. Principala cauza rezida din faptul ca planurile de urbanism - cele generale, zonale si de detaliu - nu sunt puse in concordanta cu exigentele arhitecturale reale ale orasului, de asemenea nefiind unitare. “Cladirile noi nu sunt incluse in mediul din care fac parte”, atrage atentia arh. Mihai Suarasan, directorul general al Zeen Design Studio, din Capitala. Totodata,  in opinia arh. Cristina Ilias, coordonatorul biroului individual de arhitectura (BIA) omonim din Bucuresti, degeaba se elaboreaza tot felul de proiecte de urbanism, de salvare a orasului si patrimoniului construit, atat timp cat acestea raman la stadiul de plansete sau sunt prezentate doar la expozitii. „Aceasta situatie va continua pana cand intre primarii si breasla arhitectilor, reprezentata de Ordinul Arhitectilor din Romania, se va construi o relatie corecta, bazata pe colaborare si respect”, avertizeaza arh. Cristina Ilias. La randul sau, arh. Anca Sandu, unul dintre coordonatorii firmei PerForma Arhitecti, din Capitala, sustine ca se resimte lipsa unui cadru legal organizat, clar si complet. „Se construieste fara discernamant si, din pacate, avem exemple de situatii in care aceasta situatie va fi foarte vizibila. Ma gandesc acum la celebra axa Berzei-Buzesti, dar nu din punct de vedere al constructiilor care s-au pierdut, ci prin prisma spatiului liber care a rezultat si ce va trebui folosit. in lipsa unui temei legal foarte bine pus la punct, care sa reglementeze dezvoltarea urbanistica din zona, probabil ca rezultatele nu vor fi cele asteptate”, subliniaza reprezentantul PerForma Arhitecti. De asemenea, una din problemele grave ramane, in continuare, disciplina in constructii. „Este insuficient sa avem reglementari urbane corecte cand acestea sunt mereu fortate sau incalcate, cu acordul tacit al autoritatilor”, precizeaza dr. arh. Marius Voica, director al sucursalei Urbanproiect din cadrul Institutului National de Cercetare – Dezvoltare in Constructii, Urbanism si Dezvoltare Teritoriala URBAN-INCERC, din Bucuresti. in orice caz, realitatea ne arata ca urbanismul nu reprezinta un domeniu forte in tara noastra. in acest sens, potrivit arh. Lilian Captari, coordonatorul biroului de proiectare Urban Office, din Capitala, printre exemplele negative pot fi amintite dezvoltarile haotice din strada Nicolae Caranfil, zona Pipera, soseaua Nordului etc. “Pentru a face urbanism de calitate trebuie neaparat ca la nivel politico - administrativ sa se implementeze cursuri de cultura urbana si sa se desfiinteze posturile de arhitecti-sefi, care sunt manipulati politic. Consider ca trebuie infiintate colective de 20 - 30 de arhitecti si urbanisti, care sa aiba autonomie de decizie si sa reglementeze tot ceea ce tine de domeniul public”, este de parere arh. Lilian Captari.