Daniela Rotariu, vicepresedinte al Asociatiei Auditorilor Energetici pentru Cladiri din Romania (AAECR): "In ceea ce ma priveste, fiind de formatie inginer energetician, am devenit auditor energetic pentru cladiri (gradul I) din anul 2007, realizand audituri energetice pentru blocuri de locuinte, camine culturale si unitati de invatamant. Totodata, am decis ca derularea acestei activitati sa se efectueze in calitate de persoana fizica autorizata (PFA). Experienta acumulata pe acest segment de piata, precum si actiunile derulate in cadrul AAECR, imi permit sa conturez o imagine de ansamblu a bransei, iar in ceea ce priveste colaborarea factorilor de decizie implicati in derularea lucrarilor de constructii sau de reabilitare, trebuie precizat ca acest aspect este definitoriu pentru a se ajunge la performanta dorita si solicitata prin proiect. Astfel, pentru ca rezultatele auditului energetic al cladirilor sa fie corecte, desfasurarea intregului proces trebuie sa se realizeze in conditii cat mai bune, fiind necesar sprijinul tuturor celor care contribuie la modernizarea termica a imobilului. In vederea investigarii preliminare a cladirii, auditorul energetic trebuie sa aiba acces la documentatia tehnica specifica (prin punerea acesteia la dispozitie de catre arhitecti) si sa analizeze starea actuala a constructiei si a instalatiilor aferente acesteia, constatate prin vizitarea imobilului (cu sprijinul beneficiarilor). Dupa cum se cunoaste, conform metodologiei de calcul MC 001/2006, performanta energetica a cladirilor reprezinta energia efectiv consumata sau estimata pentru a raspunde cerintelor legate de utilizarea normala a cladirii, care includ, in principal, incalzirea, prepararea apei calde de consum, conditionarea aerului, ventilarea si iluminatul artificial. Determinarea performantei energetice a unei cladiri reprezinta doar o parte a auditului energetic, constituind in acest sens punctul de plecare pentru stabilirea celor mai potrivite masuri de imbunatatire a eficientei energetice a cladirii. In vederea aplicarii prevederilor legale in vigoare (OUG nr. 18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte, modificata prin OUG nr. 63/2012 si OUG nr. 69/2010 privind reabilitarea termica a cladirilor de locuit cu finantare prin credite bancare cu garantie guvernamentala), toti factorii implicati in acest proces trebuie sa aplice masurile stabilite de catre auditorul energetic pentru cladiri, atat in ceea ce priveste proiectarea, cat si executia lucrarilor si chiar exploatarea ulterioara a imobilului. Poate ca una dintre principalele probleme constatate pe piata se refera la mentalitatea actuala a factorilor de decizie, fie din zona politica, fie din cea privata. Cu ocazia tuturor evenimentelor organizate in domeniul energeticii cladirilor, autoritatile centrale si locale sunt invitate in mod constant sa participe pentru a intelege rolul si importanta imbunatatirii performantei energetice a cladirilor prin aplicarea masurilor stabilite in auditul energetic. Actualmente, se impune o schimbare de mentalitate, deoarece toti cei implicati in domeniu ar trebui sa perceapa auditul energetic ca pe un element necesar si util si nu doar ca pe un document obligatoriu, stabilit prin anumite prevederi legislative. Aplicarea masurilor stabilite prin auditul energetic al cladirii duce in mod evident la imbunatatirea conditiilor de climat interior, la scaderea cheltuielilor cu incalzirea (mai ales ca pretul energiei termice se afla in crestere continua), la reducerea emisiilor de dioxid de carbon etc. Totodata, este deosebit de importanta depasirea reticentei factorilor de decizie vizavi de promovarea de materiale si tehnologii noi, care sa fie utilizate la diverse categorii de imobile. Ajungand la acest capitol, pot afirma ca, datorita existentei sistemelor termoizolante amplasate pe diferitele elemente ale anvelopei cladirilor, a tamplariei eficiente energetic, precum si a instalatiilor moderne, cladirile nou-construite ating valori de performanta energetica net superioare comparativ cu cele ale imobilelor aflate de mai mult timp in exploatare. Daca se ia exemplul blocurilor de locuinte modernizate din punct de vedere al izolarii termice, se constata cu usurinta ca acestea se incadrau initial in clasele C, D sau E de performanta energetica, iar dupa reabilitare au ajuns sa atinga pragurile de consum specifice clasei energetice B. Trebuie precizat si ca metodologia de realizare a unui audit energetic este aceeasi pentru cladirile avand functiuni sau destinatii similare, indiferent de vechimea lor, singurele diferente fiind observate doar in ceea ce priveste masurile de reabilitare prevazute in cadrul auditului energetic. De asemenea, instalarea unei tamplarii performante si eficiente energetic are o importanta deosebita, deoarece se va remarca ulterior o sporire notabila a performantei energetice a cladirii atat prin marirea rezistentei termice a partii vitrate a anvelopei, cat si prin imbunatatirea coeficientului de schimb de aer. Evident ca, pentru atingerea nivelului maxim de eficienta energetica, este fundamentala – si se impune cu strictete – respectarea instructiunilor de montaj corect si conform al ferestrelor. Revenind intr-un plan general, este totusi salutar faptul ca autoritatile sunt preocupate de acest domeniu, mai ales ca Legea nr. 372 privind performanta energetica a cladirilor a aparut in anul 2005, inainte ca Romania sa devina stat membru al Uniunii Europene. Exista, deci, initiative vizand acest domeniu de activitate ce au fost transpuse in legislatia nationala cu mult timp inainte de obligativitatea impusa de politicile UE. Domeniul cladirilor reprezinta un mare consumator de resurse energetice (reprezentand aproximativ 40% din consumul total de energie), fiind raspunzator si de aproape 36% din emisiile de dioxid de carbon eliberate in atmosfera. Este evident faptul ca sectorul cladirilor are un potential important de economisire a energiei, iar prin programele nationale de reabilitare/modernizare energetica, Romania face pasi importanti in acest domeniu, avand ca tinta apropierea de nivelul mediu de performanta energetica aferent statelor europene mai dezvoltate. Din punct de vedere legislativ, tara noastra incearca sa respecte pe cat posibil termenele de transpunere in legislatia nationala a prevederilor directivelor europene ce reglementeaza performanta energetica a imobilelor (respectiv Directiva 2010/31/UE privind performanta energetica a cladirilor si noua directiva pentru eficienta energetica – EPBD recast), fiind remarcat – in ultima perioada – un progres in acest sens".