ANIS, Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii, prezinta rezultatele celui mai amplu studiu* al industriei realizat pana in prezent. Printre subiectele abordate se numara evolutia industriei de software si servicii, analiza sectoriala comparativa a Romaniei cu alte tari, contributia industriei la economia Romaniei, precum si impactul unor posibile scenarii de dezvoltare a industriei.

„Stim cu totii ca industria IT este unul dintre pilonii de baza ai dezvoltarii economice a Romaniei, ca specialistii nostri sunt printre cei mai buni din lume si, cu toate ca industria creste constant si aduce contributii relevante la bugetul de stat, ne confruntam in continuare cu un deficit al fortei de munca. Am realizat acest studiu tocmai pentru a avea o imagine exacta a industriei si pentru a prezenta diferite scenarii de evolutie a industriei in urmatorii patru ani. In functie de masurile care se iau sau nu cat mai curand, Romania poate deveni un hub tehnologic in regiune sau isi poate pierde competitivitatea raportat la industria IT, cu efecte considerabile pentru economia nationala, in ambele situatii”, a declarat Mihai Matei, Presedinte ANIS.

 

Potrivit studiului, industria de software si servicii aduce un aport de cca. 6,2% din PIB, ceea ce insumeaza cca. 13,6 mld. EUR. Defalcat, 8,8 mld. EUR impact direct reprezinta excedentul brut de exploatare, taxe si cheltuieli de personal, 2,6 mld. EUR impactul indirect - tranzactiile economice cu furnizori romani ai intreprinderilor din industrie si 2,2 mld. EUR impactul indus - salariile cheltuite in economia nationala de catre angajati sustinuti direct si indirect.

Totodata, industria de software si servicii creste de 3 ori mai repede decat economia. Daca in ultimii cinci ani analizati (2015-2020), cresterea economica a Romaniei a fost de 6%, industria a inregistrat o crestere de 17%.

 

Potrivit studiului, cca. 270.000 de angajati sunt sustinuti in total de industria de software si servicii IT, respectiv toti salariatii care exista, in medie, la nivelul a doua judete din Romania. Mai exact, acestia sunt

135.000 angajati in companiile cu activitate principala in software si servicii IT (impact direct), peste 73.000 angajati sustinuti de-a lungul lantului de furnizori romani ai intreprinderilor din industrie (impact indirect) si peste 65.000 angajati sustinuti prin salariile cheltuite in economia nationala (impact indus).

De asemenea, industria inregistreaza cea mai rapida rata de crestere a angajatilor in ultimii cinci ani, o crestere anuala de cca. 10.000 de persoane. Desi cererea de forta de munca din sectorul TIC si, implicit, din industria de software si servicii IT, este in continua crestere, exista insa un deficit semnificativ de specialisti, de cca. 10.000/ an.

 

Dintre cei peste 203.000 de specialisti TIC (in toate companiile, inclusiv cele cu activitate secundara in sector), numarul total de angajati beneficiari de scutire la plata impozitului pe venit, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator, este de cca. 104.000, respectiv un procent de 51%.

Cu toate acestea, industria de software si servicii IT aduce la bugetul de stat venituri din contributii si taxe de cca. 1,3 -1,4 mld. EUR, ceea ce inseamna ca angajatii SW & IT beneficiari de scutire aduc de cca. 2 ori mai multe contributii la bugetul de stat, comparativ cu media la nivelul economiei nationale.

De asemenea, conform raportului ANIS, la fiecare 1 EUR pe care statul nu il incaseaza din impozitul pe venit, salariatul din industria SW & IT cheltuie 46 EUR in economie.

 

In prezent, Romania are a treia cea mai mare baza de specialisti din CEE si o crestere de 1,2 ori mai mare fata de regiune. Desi tara noastra are cea mai mica densitate a companiilor comparativ cu statele vecine si o performanta relativ scazuta in inovatie, facilitatile fiscale reprezinta, momentan, un avantaj competitiv regional. Potrivit reprezentantilor ANIS, in lipsa unor masuri suplimentare de sustinere a industriei IT, competitivitatea in regiune se va eroda. Totodata, emigrarea va deveni mai atractiva pentru specialistii tech, iar costurile cu personalul si viteza de crestere a industriei se vor alinia mediei CEE.

Realizand un set de scenarii pentru viitorul industriei, ANIS estimeaza ca in cazul mentinerii situatiei actuale (scenariul de baza), industria poate contribui la PIB cu o valoare adaugata bruta de cca. 17,4 mld. EUR in 2025. Pe de alta parte, valoarea poate creste pana la 20,4 mld. EUR, daca se instituie masuri de imbunatatire continua a competitivitatii, ori poate scadea pana la 15,7 mld. EUR, daca se inregistreaza o deteriorare abrupta a competitivitatii.

Printre masurile de consolidare a competitivitatii se numara: mentinerea scutirilor fiscale, introducerea unor masuri suplimentare de incurajare a industriei si stimularea inovarii. Pe de alta parte, decelerarea competitivitatii va avea loc daca se vor elimina scutirile fiscale, Romania va deveni necompetitiva in regiune, iar ritmul de crestere va scadea.

 

Pe langa mentinerea actualelor facilitati, reprezentatii industriei prezinta trei tipuri de masuri necesare pentru a consolida competitivitatea industriei IT in regiune: incurajarea cercetarii & inovarii, atragerea, pastrarea si stimularea specialistilor, precum si formarea fortei de munca (educatia in IT).

Pentru prima directie, reprezentatii propun ca masuri: aplicarea deducerilor deja existente pentru activitatea de R&D, marirea procentului de deductibilitate, iar proiectele prin care sunt create patente certificate sa fie considerate proiecte R&D fara alte formalitati birocratice.

La nivel de mentinere si stimulare a specialistilor, ANIS propune: stoparea fenomenului brain-drain, masuri de protectie sociala, simplificarea participarii financiare a angajatilor la veniturile societatilor (ESOP), atragerea specialistilor din alte tari si readucerea in tara a celor plecati.

Pentru formarea fortei de munca in IT, ANIS vede ca masuri potrivite: oferirea de stimulente angajatorilor care sustin programe de instruire, finantari pentru programe de educatie post-absolvire privata in IT si sustinere pentru angajarea si recalificarea din alte domenii.