Agenda Constructiilor
Miercuri, 05 Octombrie 2022
GRUNDFOS
Home - Stiri - Digitalizarea in constructii & Industrie - DESI 2022: Romania ramane pe ultimul loc in UE la capitolul transformare digitala
DESI 2022: Romania ramane pe ultimul loc in UE la capitolul transformare digitala
Digitalizarea in Constructii & Industrie Publicat de Elena Icleanu 29 Iul 2022 11:56
Romania se situeaza pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE in editia din 2022 a Indicelui economiei si societatii digitale (DESI), iar cresterea anuala relativa a tarii noastre este inferioara celei a statelor similare, ceea ce indica faptul ca nu este convergenta cu restul tarilor membre. Romania a ramas in urma in ceea ce priveste o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scazut de competente digitale de baza in comparatie cu media UE, dar isi mentine locurile fruntase in ceea ce priveste proportia femeilor specialiste in domeniul TIC din forta de munca (locul 2) si numarul absolventilor in domeniul TIC (locul 4).
"O schimbare semnificativa a ritmului de pregatire a Romaniei in ceea ce priveste competentele digitale este esentiala pentru ca UE sa atinga obiectivul deceniului digital privind competentele digitale de baza si specialistii in domeniul TIC. Romania are rezultate relativ bune in ceea ce priveste conectivitatea, aceasta reprezentand dimensiunea pentru care obtine cel mai bun punctaj. Proportia utilizarii serviciilor de acoperire de banda larga fixa de cel putin 100 Mbps (57%) si prin retelele fixe de foarte mare capacitate (87%) depaseste media UE. Acest lucru este, de asemenea, important avand in vedere obiectivul deceniului digital de acoperire in proportie de 100% a tuturor gospodariilor prin retelele de gigabiti pana in 2030. Cu toate acestea, performantele tarii in ceea ce priveste integrarea tehnologiilor digitale si a serviciilor publice digitale sunt slabe in comparatie cu cele ale celorlalte state membre ale UE", se arata in raportul DESI 2022, referitor la Romania.
Ponderea IMM-urilor care au cel putin un nivel de baza de intensitate digitala (22%) si procentajul intreprinderilor care fac schimb electronic de informatii (17%) sunt cele mai scazute din UE.
 
Nivel foarte scazut al serviciilor publice digitale
Nivelul scazut de digitalizare si progresele relativ lente impiedica economia Romaniei sa profite pe deplin de oportunitatile oferite de tehnologiile digitale. Aceasta situatie este agravata si mai mult de nivelul foarte scazut al serviciilor publice digitale, atat pentru cetateni, cat si pentru intreprinderi.
"Continuarea pandemiei de COVID-19 in 2021 si schimbarile frecvente de guvern (cinci guverne in ultimii 4 ani) reprezinta o provocare deosebita pentru aceasta tara. Digitalizarea reprezinta, in continuare, o prioritate pentru actualul guvern aflat la putere incepand din 25 noiembrie 2021, alaturi de simplificarea legislatiei si crearea unui mediu de reglementare favorabil intreprinderilor", se mai precizeaza in raport.
Guvernul conduce transformarea digitala a sectorului public prin politica publica in domeniul e-guvernarii pentru perioada 2021-2030 (adoptata la 3 iunie 2021), proiectul emblematic de stabilire a unui cadru pentru serviciile si instrumentele de guvernare electronica. Politica se afla la inceputul procesului de punere in aplicare.
 
Circa 6 miliarde euro din PNRR, pentru digitalizare
Cu un sprijin pentru investitii de aproape 6 miliarde euro (20,5% marcare digitala), Planul de redresare si rezilienta al Romaniei (PNRR) include masuri extrem de semnificative pentru integrarea deplina a digitalizarii in toate dimensiunile DESI, si anume competentele digitale, conectivitatea, sprijinul acordat intreprinderilor si serviciile publice digitale. In timp ce majoritatea acestor masuri (atat reforme, cat si investitii) sunt gestionate de Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii, alte ministere si entitati publice sunt responsabile de punerea in aplicare a masurilor din domeniul digital conexe. O structura de guvernanta flexibila, care sa evite fragmentarea si sa asigure o punere in aplicare coerenta si eficace, ar sprijini intr-un mod considerabil eforturile de digitalizare depuse in temeiul planului national de redresare si rezilienta.
Pentru a consulta raportul DESI 2022 pentru Romania, click aici!
 
 
Alocari de 127 miliarde euro pentru digitalizare, in UE
In timpul pandemiei de Covid-19, statele membre au inregistrat progrese in ceea ce priveste eforturile lor de digitalizare, dar inca nu au reusit sa elimine lacunele din domeniile competentelor digitale, transformarii digitale a IMM-urilor si implementarii retelelor 5G avansate. Mecanismul de redresare si rezilienta, in cadrul caruia aproximativ 127 miliarde euro sunt alocate reformelor si investitiilor in domeniul digital, ofera o oportunitate fara precedent de a accelera transformarea digitala pe care UE si statele sale membre nu isi pot permite sa o rateze.
Constatarile arata ca, desi majoritatea statelor membre inregistreaza progrese in ceea ce priveste transformarea lor digitala, adoptarea tehnologiilor digitale esentiale de catre intreprinderi, cum ar fi inteligenta artificiala (IA) si volumele mari de date, ramane scazuta. Trebuie sa se intensifice eforturile pentru a se asigura implementarea deplina a infrastructurii de conectivitate (in special 5G) care este necesara pentru servicii si aplicatii extrem de inovatoare. Competentele digitale reprezinta un alt domeniu important in care statele membre trebuie sa faca in mai mare masura progrese.
Margrethe Vestager, vicepresedinta executiva pentru o Europa pregatita pentru era digitala, a declarat: "Tranzitia digitala avanseaza intr-un ritm rapid. Majoritatea statelor membre inregistreaza progrese in ceea ce priveste construirea unor societati si economii digitale reziliente. De la inceputul pandemiei, am depus eforturi semnificative pentru a sprijini statele membre in cursul perioadei de tranzitie. Am acordat acest sprijin prin intermediul planurilor de redresare si rezilienta, al bugetului UE sau, mai recent, prin intermediul dialogului structurat privind educatia digitala si competentele digitale. Pentru ca trebuie sa valorificam la maximum investitiile si reformele necesare in vederea indeplinirii obiectivelor deceniului digital in 2030. Asadar, schimbarile trebuie sa aiba loc inca de pe acum".
Comisarul pentru piata interna, Thierry Breton, a adaugat: "Facem progrese in directia atingerii obiectivelor noastre digitale si trebuie sa depunem in continuare eforturi pentru ca UE sa devina un lider mondial in cursa tehnologica. DESI arata domeniile in care este necesar sa ne intensificam activitatea, de exemplu in ceea ce priveste stimularea digitalizarii industriei noastre, inclusiv a IMM-urilor. Trebuie sa depunem mai multe eforturi pentru a ne asigura ca toate IMM-urile, toate intreprinderile si toate sectoarele industriale din UE beneficiaza de cele mai bune solutii digitale si au acces la o infrastructura de conectivitate digitala de talie mondiala".
 
Tarile nordice se afla in topul digitalizarii
Finlanda, Danemarca, Tarile de Jos si Suedia se situeaza, in continuare, in fruntea clasamentului statelor membre ale UE. Cu toate acestea, chiar si fruntasii se confrunta cu lacune in domenii-cheie: nivelul de adoptare a tehnologiilor digitale avansate, cum ar fi IA si volumele mari de date, ramane sub 30% si foarte departe de obiectivul deceniului digital pentru 2030 de 75% si deficitul larg raspandit de personal calificat, care incetineste progresul general si conduce la excluziune digitala.
Se observa o tendinta generala pozitiva de convergenta: UE continua sa isi imbunatateasca nivelul de digitalizare, iar statele membre care au pornit de la niveluri mai scazute recupereaza treptat decalajul, crescand intr-un ritm mai rapid. In special, Italia, Polonia si Grecia si-au imbunatatit in mod substantial punctajele DESI in ultimii cinci ani, ca urmare a faptului ca au pus in aplicare investitii sustinute, au acordat o atentie politica sporita sectorului digital si au beneficiat, totodata, de finantare europeana.
Intrucat instrumentele digitale devin o parte integranta a vietii de zi cu zi si a participarii in societate, persoanele care nu dispun de competente digitale adecvate risca sa fie lasate in urma. Doar 54% din europenii cu varste cuprinse intre 16 si 74 de ani au cel putin competente digitale de baza. Obiectivul deceniului digital este de cel putin 80% pana in 2030. In plus, desi 500 000 de specialisti in domeniul TIC au intrat pe piata fortei de munca intre 2020 si 2021, cele 9 milioane de specialisti in domeniul TIC din UE sunt cu mult sub obiectivul UE de 20 de milioane de specialisti pana in 2030 si nu sunt suficiente pentru a elimina deficitul de competente cu care se confrunta in prezent intreprinderile. In cursul anului 2020, peste jumatate din intreprinderile din UE (55%) au raportat dificultati in ocuparea posturilor vacante de specialisti in domeniul TIC. Aceste deficit reprezinta un obstacol semnificativ pentru redresarea si competitivitatea intreprinderilor din UE. Lipsa competentelor specializate franeaza, de asemenea, eforturile depuse de UE pentru a indeplini obiectivele Pactului verde. Prin urmare, sunt necesare eforturi considerabile pentru recalificarea si perfectionarea fortei de munca.
In ceea ce priveste adoptarea tehnologiilor-cheie, in timpul pandemiei de Covid-19, intreprinderile au incurajat utilizarea solutiilor digitale. De exemplu, utilizarea cloud computingului a atins 34%. Cu toate acestea, utilizarea IA si a volumelor mari de date de catre intreprinderi este de numai 8% si, respectiv, 14% (obiectiv de 75% pana in 2030). Aceste tehnologii-cheie aduc un potential imens de inovare semnificativa si de sporire a eficientei, in special in randul IMM-urilor. La randul lor, doar 55% din IMM-urile din UE au cel putin un nivel de baza in ceea ce priveste digitalizarea (obiectiv: cel putin 90% pana in 2030), ceea ce indica faptul ca aproape jumatate dintre IMM-uri nu beneficiaza de oportunitatile create de sectorul digital.
 
Jumatate din gospodariile din UE beneficiaza de fibra optica
In 2021, conectivitatea de ordinul gigabitilor a crescut in continuare in Europa. Acoperirea retelelor care conecteaza cladirile cu fibra optica a ajuns la 50 % din gospodarii, acoperirea globala a retelei fixe de foarte mare capacitate ajungand pana la 70 % (obiectiv de 100 % pana in 2030). Acoperirea 5G a crescut, de asemenea, anul trecut, ajungand la 66 % din zonele populate din UE. Cu toate acestea, asignarea spectrului, o conditie prealabila importanta pentru lansarea comerciala a tehnologiei 5G, nu este inca finalizata: s-au asignat doar 56 % din spectrul total armonizat 5G, in marea majoritate a statelor membre (Estonia si Polonia sunt exceptii). In plus, unele dintre cifrele privind acoperirea foarte ridicata se bazeaza pe utilizarea in comun a spectrului de frecvente 4G sau a spectrului 5G de banda joasa, ceea ce nu permite inca implementarea deplina a aplicatiilor avansate. Eliminarea acestor lacune este esentiala pentru valorificarea potentialului tehnologiei 5G si pentru facilitarea unor noi servicii cu o valoare economica si societala ridicata, cum ar fi mobilitatea conectata si automatizata, tehnologia avansata, sistemele energetice inteligente sau e-sanatatea.
Furnizarea online de servicii publice esentiale este larg raspandita in majoritatea statelor membre ale UE. In perspectiva introducerii identitatii digitale europene si a portofelului european pentru identitatea digitala, 25 de state membre au cel putin un sistem de identificare electronica, insa numai 18 dintre acestea au notificat unul sau mai multe sisteme de identificare electronica in temeiul Regulamentului e-IDAS, care este un factor-cheie pentru securitatea tranzactiilor digitale transfrontaliere.
UE a pus la dispozitie resurse semnificative pentru a sprijini transformarea digitala.
Raportul integral DESI 2022 poate fi consultat aici!
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
VideoConfAC-iulAUTODESKTERAPLASTALLBIM
ROCKWOOL 196
TOP-500-CONTRACTORS
A aparut editia
SEPTEMBRIE
2022!
 
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
Acvatot 2019
CONCEPT STRUCTURE
leviatan
FRONTALE
MAKITA
leviatan
viarom
strabag nivel 1
ERBASU CONSTRUCT
BMI_Icopal
hilti
Ubitech
CELCO 2020
rigips

Parteneri

HABITAT
AHK 2022
FPSC_2019
econet
ROGBC 2016
AICPS_30
ef-de-n
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere