In Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2018-2022 se subliniaza faptul ca, avand in vedere nivelul ridicat al restantelor la reinnoire, care a dus la o stare avansata de degradare a infrastructurii, pentru perioada urmatoare este necesar un program accelerat de reinnoire, care sa vizeze cresterea progresiva a ritmului anual de refactie a liniilor curente si directe pana la un nivel de minim 550 km anual. Coroborat cu programul de reabilitare si modernizare a infrastructurii feroviare aferente coridoarelor europene si retelei TEN-T, acest program vizeaza (pe un orizont de timp de 10 ani) reabilitarea integrala a tuturor magistralelor feroviare, precum si a principalelor legaturi intermagistrale.

Ca urmare a implementarii acestui program este de asteptat o crestere cu cel putin 24% a vitezelor maxime admise pe magistralele feroviare.

In prezent, proiectele de modernizare a cailor ferate din Romania se afla sub nivelul necesar. Totusi, sunt deschise mari santiere de profil, in special in zona de vest a tarii. Lucrarile de reabilitare a infrastructurii feroviare, de la km 614 pana la Simeria, respectiv pe tronsonul de la Simeria la Sighisoara, vor fi terminate in 2021-2022. Proiectul de modernizare a tronsonului Frontiera - Curtici - Arad - km 614, pentru circulatia trenurilor cu viteza maxima de 160 km/h, a fost realizat de asocierea Alstom - Swietelsky - Astaldi - Euroconstruct - Dafora si a cuprins lucrari de reabilitare a infrastructurii si suprastructurii feroviare, instalatii de electrificare, semnalizari si telecomunicatii, inclusiv GSM-R si construirea unui centru de management al traficului, precum si constructii civile.

CFR SA a mai semnat cateva contracte in ultimii ani pentru reabilitarea sau executia instalatiilor de semnalizare a caii ferate din vestul tarii. Administratorul infrastructurii a selectat consortiul Alstom Transport (Franta) - Alcatel Lucent (Franta) - PAS 97 pentru realizarea lucrarilor de semnalizare a sectiunilor de cale ferata Coslariu - Simeria si Coslariu - Sighisoara.

De asemenea, in data de 23 noiembrie 2017, CFR SA a anuntat semnarea unui contract cu Asocierea RailWorks, in valoare de 1,49 miliarde de lei, pentru modernizarea infrastructurii si suprastructurii feroviare pe subtronsonul Ilteu - Gurasada, situat pe Axa prioritara TEN-T 22 (Coridorul RinDunare, ramura nordica) Nürnberg - Praga - Viena - Budapesta - Curtici - Simeria - Brasov - Bucuresti - Constanta. Consortiul RailWorks este format din companiile furnizoare de lucrari civile si feroviare Aktor, liderul de consortiu, Arcada si Alstom. In cadrul consortiului, compania Alstom este direct responsabila de proiectarea si implementarea tuturor lucrarilor legate de sistemul european de semnalizare feroviara ERTMS Nivelul 2, centralizarea electronica si sistemele de electrificare a caii ferate.

Totodata, Siemens Infrastructure & Cities - Rail Electrification a castigat, in calitate de subcontractor, proiectul pentru electrificarea feroviara a sectiunii Sighisoara - Micasasa, respectiv a sectiunilor Sighisoara - Atel si Atel - Micasasa, iar in primavara anului 2012 s-a semnat contractul de colaborare cu antreprenorul general, contract al carui beneficiar final este Compania Nationala de Cai Ferate “CFR” S.A. Valoarea totala a proiectului de electrificare feroviara pentru ambele segmente este de 34 milioane de euro.

Compania Siemens a fost implicata si in executarea proiectului pilot operational pentru un sistem ETCS/ ERTMS nivelul 2, care reprezinta faza pilot pentru echiparea Axei Prioritare TEN-T 22 (Coridorul IV Pan-European) cu sistemul ERTMS nivelul 2. Acesta se intinde pe o lungime de 37 km din tronsonul feroviar Bucuresti - Brasov, intre Buftea si Brazi. Linia pilot traverseaza statiile Buftea, Peris si Crivina.

 

Reforma sectorului feroviar din Romania este strans legata de adoptarea, in anul 2016, a Master Planului General de Transport (MPGT), prin HG nr.666/2016, si de Programul Operational Infrastructura Mare (POIM).

O serie de proiecte de modernizare si dezvoltare implementate de CFR SA au fost finantate prin POIM, precum reabilitarea liniilor de cale ferata Coslariu - Simeria, Frontiera Curtici - Arad - km 614, Bucuresti Nord - Bucuresti Baneasa, Fetesti - Constanta, precum si reabilitarea de poduri peste caile ferate si modernizarea garilor.

Conform datelor furnizate de Comisia Europeana, bugetul total al POIM, care include si infrastructura feroviara, este de 11,6 miliarde de euro, pentru perioada 2014-2020, iar contributia Uniunii Europene este 9,2 miliarde de euro, adica aproape 80% din suma totala

Conform datelor prezentate de CFR SA in raportul de activitate pe anul 2017, comparativ cu bugetul alocat pentru proiectele feroviare finantate de la bugetul de stat si prin POIM 2014-2020, in anul 2017, executia bugetara a fost de 98,77%, iar valoarea platilor aferente lucrarilor executate a atins valoarea totala de 2,11 miliarde de lei, din care finantare externa nerambursabila 1,34 miliarde de lei (75%).

In ceea ce priveste MPGT, una dintre cele mai importante conditii pentru implementarea masurilor propuse este strans legata de infiintarea Autoritatii de Reforma Feroviara (ARF), care deruleaza, din 2018, proiectul de consultanta "Sprijinirea Autoritatii pentru Reforma Feroviara in achizitia de material rulant", finantat de Banca Europeana de Investitii (BEI).

Printre altele obiective, se doreste implementarea, pana in 2030, a unei „retele primare” TEN-T multimodale si complet functionale la nivelul intregii UE, a unei retele de calitate inalta si de mare capacitate, pana in 2050, si a unui set corespunzator de servicii de informatii.

 

La nivel european, cheltuielile cu infrastructura au crescut constant, de la 29 miliarde euro, in 2011, la 45 miliarde euro, in anul 2014. In acest interval de timp, cheltuielile de intretinere au fluctuat, in timp ce sumele alocate pentru investitii au continuat sa creasca. Cel putin 7 miliarde euro (16% din totalul cheltuielilor) au fost utilizate pentru liniile de mare viteza.

Costul global al exploatarii feroviare si al administrarii infrastructurii in UE, in anul 2012, a fost de aproximativ 110 miliarde euro, din care 60% a fost acoperit din veniturile ce au provenit din transportul de calatori si de marfa, 30% din subventiile publice pentru exploatarea si pentru administrarea retelei, iar restul din alte surse de venit.

Din cele zece tari monitorizate de IRG-Rail, statul italian a alocat de la bugetul national cea mai mare suma pentru infrastructura feroviara, respectiv peste 4,4 miliarde de euro, in anul 2017. In acest clasament, Romania se afla pe penultimul loc (213 milioane de euro, in 2017), inaintea Bulgariei si dupa Slovacia. De subliniat faptul ca Slovacia are o lungime a retelei feroviare de aproape trei ori mai mica decat cea a Romaniei si cu circa 400 de km mai scurta decat cea a Bulgariei. Sumele alocate de la bugetul national al Romaniei pentru infrastructura feroviara au scazut cu circa 20%, in 2017, comparativ cu 2016.

***

Reteaua de cai ferate din Romania are o lungime desfasurata de 19.837 km, fiind a saptea retea feroviara ca marime din Uniunea Europeana (UE). Conform Documentului de Referinta al Retelei CFR SA, lungimea liniei duble este de aproximativ 2.917 km, iar a celei simple de 7.711 km. Aproximativ 4.031 km de linie este electrificata, iar 6.598 km este neelectrificata.

In anul 2018, CFR SA a administrat 808 gari pentru calatori. In decurs de 29 de ani, pe intreaga retea feroviara au fost desfiintate 411 gari. In 19 ani, au fost modernizate si reabilitate doar 47 de gari.

CFR SA si CFR Marfa mai detin 2.624 de terminale intermodale (din care numai 8 sunt functionale), 33 de statii de triaj dotate cu echipamente specifice pentru prelucrarea trenurilor de marfa si 15 infrastructuri portuare (5 maritime si 10 fluviale).

Potrivit celor mai recente date disponibile, la nivelul UE, in 2016 existau circa 217.000 de km de cale ferata in cele 28 de state membre. Romania ocupa a opta pozitie in ceea ce priveste lungimea retelei de cale ferata. Pe primul loc se situeaza Germania (38.990 km), urmata de Franta (28.364 km) si Italia (19.983 km).

Germania, Franta, Italia si Polonia detin circa 48% din totalul retelei de cale ferata.