Agentia Nationala pentru Achizitii Publice (ANAP) a validat documentatia de atribuire pentru elaborarea Studiilor de Fezabilitate aferente constructiei a 4 poduri rutiere peste Prut. Procedura de licitatie pentru trei dintre poduri a fost anulata anul trecut, potrivit lui Irinel Ionel Scriosteanu, secretar de stat in cadrul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii. In noul anunt publicat in SEAP, Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA a revizuit valoarea estimata a contractului si a adaugat inca un pod, cel de la Raducaneni (Romania) - Barboieni (Republica Moldova).

Valoarea contractului de elaborare a studiilor de fezabilitate este de 6,45 milioane de lei (fara TVA), acesta fiind impartit in patru loturi, cate unul pentru fiecare pod, cu o valoare estimata la 1,61 milioane de lei fiecare, astfel:

1. Stanca (RO) - Costesti (MD). Amplasamentul se va desfasura pe teritoriului judetului Botosani si al Raionului Riscani, la sud de actualul punct vamal ce functioneaza pe DN29E;

2. Bumbata (RO) - Leova (MD). Amplasamentul va fi localizat in estul Romaniei, la nivelul judetului Vaslui si in sud-vestul Republicii Moldova, la nivelul Raionului Leova.

3. Falciu (RO) - Leca (MD). Amplasamentul viitorului obiectiv se va desfasura pe teritoriul judetului Vaslui si al Raionului Cantemir;

4.  Raducaneni (RO) - Barboieni (MD). Amplasamentul se afla localizat in estul Romaniei, la nivelul judetului Iasi si in vestul Republicii Moldova, la nivelul Raionului Nisporeni.

Durata de proiectare, etapa SF, este programata sa dureze 12 luni de la atribuirea contractului.

Termenul-limita pentru depunerea ofertelor este stabilit la data de 29 februarie 2024.

In cadrul acestor obiective de investitii, se vor construi 4 poduri rutiere noi, inclusiv cu drumurile de legatura la infrastructura existenta si 4 puncte de control frontiera aferente.

Drumurile de legatura vor asigura conectivitatea atat cu infrastructura rutiera existenta, cat si cu celelalte proiecte de infrastructura majora din Romania, aflate in diferite stadii de implementare, precum: Autostrada Unirii (A8) Targu Neamt - Iasi - Ungheni, parte a Coridorului TEN-T Core (Central) si Drumurile de mare viteza Tisita - Albita, Buzau - Braila, Braila - Focsani, Suceava - Botosani drumul expres (DX) Braila-Galati.

 

 

In plus, potrivit lui Irinel Ionel Scriosteanu, a fost ridicata suspendarea licitatiei si pentru constructia primului pod la nivel de autostrada care se va construi peste Prut, Ungheni (RO) - Ungheni (MD), pod care face parte din proiectul autostrazii A8 si care va avea si punct de trecere a frontierei. Noul termen pentru depunerea ofertelor a fost stabilit la 31 ianuarie 2024.

In cadrul acestui proiect este prevazuta constructia unui pod peste Prut cu o lungime de 261,2 metri, doua benzi pe sens si trotuare si punct de control trecere frontiera, care va fi dotat cu parcari pentru autovehicule mari, autoturisme si spatii inchise destinate verificarii amanuntite a autoturismelor si tirurilor

Durata contractului este de 24 luni, din care 6 luni pentru proiectare si 18 luni pentru executie, iar sursa de finantare este asigurata din fonduri europene nerambursabile.

Podul de la Ungheni va interconecta infrastructurile rutiere dintre Romania si Republica Moldova: Autostrada Targu Mures - Iasi - Ungheni - frontiera de stat (pe teritoriul Romaniei) si Drumul national R1 Chisinau - Ungheni - frontiera cu Romania (pe teritoriul Republicii Moldova).

"Reamintesc faptul ca am reabilitat deja primul pod peste Prut dupa Revolutie, Galati (RO) - Giurgiulesti (MD) si am demarat procedurile si pentru reabilitarea podurilor: Albita (RO) - Leuseni (MD): lucrarile presupun demolarea podului vechi si reconstructie pod nou pe 4 benzi, Sculeni (RO) - Sculeni (MD) si Oancea (RO) - Cahul (MD). Constructia acestor poduri peste Prut va duce la eliminarea blocajelor din punctele de trecere a frontierei, cresterea capacitatii de transport dintre cele doua tari, realizarea conectivitatii Republicii Moldova cu retelele europene de transport TEN-T si fluidizarea si optimizarea fluxului de transport marfuri cu camioanele ce trebuie operate in Portul Constanta", a precizat Irinel Ionel Scriosteanu.