ROCKWOOL: Estimare de crestere de 15% a livrarilor de vata minerala in 2021 |
Izolatii & Finisaje Publicat de Ovidiu Stefanescu 23 Nov 2021 06:55 |
In prima jumatate a anului in curs, ROCKWOOL Romania a raportat un volum de vanzari foarte bun, impulsionat de cererea venita dinspre sectorul rezidential, precum si dinspre marile centre comerciale si de distributie, care isi extind infrastructura de magazine noi si depozite de logistica. Astfel, in semestrul intai, compania a inregistrat o crestere de circa 30% fata de 2020, iar pentru anul fiscal 2021 mizeaza pe un avans de 35%. In continuare, Florin Popescu, director general al subsidiarei locale, se refera la problematica pietei de profil, intr-o perioada puternic marcata de multiple schimbari.
- Cum a evoluat piata materialelor de izolatii in 2021 si ce perspective identificati pe termen scurt si mediu?
- Sectorul nostru de activitate este in continua crestere, iar aceasta curba ascendenta se datoreaza dezvoltarii pietei rezidentiale din ultimii ani. In 2020, constructiile au fost cel mai putin afectate de pandemie, iar in anul urmator lucrurile au continuat in aceeasi directie. Conform datelor INS, numarul de autorizatii eliberate in primele opt luni din 2021 au fost in crestere cu 30% fata de aceeasi perioada a exercitiului financiar precedent. Aceasta ne-a fortat sa acceleram productia la fabrica din Ploiesti. Pe termen mediu, analiza trebuie legata si de strategiile nationale de dezvoltare si investitii. Aici autoritatile vin cu obiective ambitioase privind dezvoltarea infrastructurii noi. Vorbim despre spitale, centre medicale, scoli, gradinite, case pentru tineri, pentru specialisti etc. De asemenea, guvernul a stabilit tinte clare privind Renovation Wave. Noi speram ca toate aceste proiecte sa se deruleze cu sisteme de izolatii care sa corespunda cerintelor europene referitoare la eficienta energetica, siguranta la foc, sustenabilitate si reciclare.
- Care este valoarea anuala a pietei sistemelor de termoizolatii?
- In Romania, livrarile se apropie de 8 milioane mc, ceea ce inseamna circa 250 de milioane de euro, dintre care cel putin 80 de milioane de euro reprezinta segmentul de vata minerala. In anul 2021, estimam ca piata de vata minerala, exclusiv, va inregistra o crestere de aproape 15%. Cererea vine, in primul rand, dinspre dezvoltatori, pentru termoizolarea cladirilor rezidentiale, a celor comerciale si industriale. Din urma vin administratiile publice locale si primariile. Datorita cresterii preocuparilor pentru protectia la incendiu, produsele din vata minerala bazaltica au inceput sa fie incluse tot mai mult in lucrarile de reabilitare termica a blocurilor de locuinte.
- Care au fost cele mai solicitate produse in acest an?
- "Capul de afis" il constituie, de departe, sistemele de izolatie pentru terase si cele ETICS pentru izolarea fatadelor. Anul acesta am furnizat sisteme de izolatie pentru Spitalul Judetean Oradea, precum si pentru o serie de obiective de referinta, precum One Cotroceni Park, One Verdi, Algorithm, Casa Nobel, Maurer Residence, Noua Residence. Suntem parteneri constanti pentru marile retele comerciale Kaufland, Lidl, Penny/Rewe, precum si pentru producatori industriali precum Bosch, Continental AG, UAC. De asemenea, livram in mod constant catre principalii dezvoltatori de parcuri logistice, cum ar fi CTP, Global Vision, VGP, WDP si altii.
- Ce noutati aveti in portofoliu?
- Cele mai noi produse fac parte din gama CASA, adresata segmentului DIY, ce include produse ETICS destinate fatadelor si solutii pentru izolatii generale. De anul trecut, producem placi de vata bazaltica prin tehnologia “Dual Density" - primele fabricate in tara noastra. Vorbim despre placi de vata minerala cu doua straturi integrate, realizate printr-o tehnologie avansata, patentata de grupul nostru. In prezent, gamele Hardrock si Frontrock sunt realizate prin aceasta tehnologie, iar lista urmeaza sa fie completata.
- Ce impact a avut intrarea in vigoare a directivelor nZEB asupra pietei de profil?
- Deocamdata, efectul este destul de scazut, intrucat atat directiva, cat si legislatia nationala nu au un caracter obligatoriu, se opereaza doar cu recomandari in acest sens. Obligatorii sunt tintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 55% pana in 2030 si cele de renovare (cel putin 3% anual, din suprafata totala a cladirilor publice). O casa nZEB nu inseamna doar un imobil eficient energetic, cu un consum de energie mai mic de 112 KwH/mp/an. Suplimentar, acest consum trebuie asigurat prin resurse regenerabile in proportie de 30%. Vata minerala este doar o variabila in toata ecuatia nZEB. Realitatea arata ca doar 18,8% dintre romani aleg produsele scumpe, care garanteaza o calitate superioara pentru o perioada mai lunga. Puterea scazuta de cumparare este principala cauza. Beneficiarii din Romania tind sa renoveze o locuinta o data la zece ani, iar 81% aleg sa-si cumpere produsele de renovare a casei urmarind cel mai bun pret. Vedem totusi o crestere a intelegerii conceptului de “life cycle cost", ce ia in calcul costul pe intreaga durata de exploatare a cladirii. Cel mai bun pret nu se refera intotdeauna la achizitie, ci la solutiile calitative, cu produse durabile. Acestea nu necesita lucrari de intretinere sau reparatii si prezinta o fiabilitate ridicata.
- Ce abordare ar trebui sa aiba autoritatile in problematica eficientei energetice?
- Stim ca 36% din emisiile de gaze cu efect de sera provin din cladiri. Comisia Europeana a alocat 1.000 de miliarde de euro pentru decarbonizare pana in 2030. Strategia de Renovare a Romaniei, trimisa Comisiei Europene, prevedea mobilizarea a 13 miliarde de euro pentru reabilitarea stocului de cladiri. In PNRR, pentru Renovation Wave sunt alocate 2,2 miliarde de euro, dintre care 10% se va duce pentru reabilitarea structurii cladirilor si a cresterii rezistentei la cutremur. Deci, dintr-o suma foarte mare de bani, am ajuns la putin peste un miliard de euro alocat eficientei energetice in cladiri. Ideal ar fi fost sa pastram in PNRR o proportie macar apropiata procentului mentionat. Recent, Administratia Fondului de Mediu a aprobat primele proiecte din programul Casa Eficienta Energetic, in valoare de peste trei milioane de lei, dintr-un buget total alocat de 480 milioane de lei. Pentru programul pentru cladiri publice, suma alocata sesiunii de finantare recente este de 1,4 miliarde de lei. Evident, sumele sunt mici, raportate la tintele de decarbonizare. Noi ne dorim ca aceste proiecte de dezvoltare sa se faca cu materiale cu un grad ridicat de performanta energetica si de siguranta la foc.
- Cum sunt primite produsele eficiente energetic pe piata din Romania?
- Persoanele cu venituri peste medie se autoeduca, studiaza inainte de a face o casa. Pe acest segment, proprietarii se decid mai repede sa cumpere materiale de constructii eficiente energetic. Mai este categoria rurala, cu venituri mai scazute, unde nu prea pot fi impulsionate lucrurile decat prin niste scheme de finantare in beneficiul oamenilor. La dezvoltatorii imobiliari situatia este diferita. Majoritatea ofera locuinte si spatii cu produse eficiente energetic doar in zona premium, comunicand explicit in ofertele lor calitatea materialelor de constructii. Piata din Romania este in continua schimbare, mai ales ca la noi se construieste mai mult decat se reabiliteaza. Practic, suntem pe un curent invers fata de restul Europei. Ne dorim sa ajungem la cati mai multi consumatori finali cu produsele noastre, care inseamna nu doar eficienta energetica, ci si siguranta la foc, durabilitate, protectie fonica si confort la interior.
|