Economia europeana urmeaza sa inregistreze o crestere in 2019, pentru al saptelea an consecutiv, preconizandu-se in acelasi timp si o expansiune a economiilor tuturor statelor membre. La nivelul Romaniei, statisticile arata o crestere a PIB-ului (produsul intern brut) de 4% si o inflatie de 4,2%.

In zona euro, cresterea a fost mai puternica decat se preconiza in primul trimestru al anului, ca urmare a unor factori temporari, printre care iarna blanda si relansarea vanzarilor de automobile. Cresterea s-a produs si pe seama unor masuri de politica bugetara, care au stimulat venitul disponibil al gospodariilor in mai multe state membre. Cu toate acestea, perspectivele pe termen scurt pentru economia europeana sunt umbrite de o serie de factori externi, printre care tensiunile comerciale la nivel mondial si incertitudinea semnificativa la nivelul politicilor. Acesti factori au continuat sa afecteze increderea in industria prelucratoare, care este sectorul cel mai expus comertului international, si se preconizeaza ca vor slabi perspectivele de crestere pentru restul anului.

Ca urmare, previziunile pentru cresterea PIB-ului in zona euro in 2019 raman neschimbate la 1,2 %, in timp ce previziunile pentru 2020 au fost reduse usor, la 1,4 %, ca urmare a ritmului mai moderat preconizat pentru restul anului (previziunile din primavara: 1,5 %). Previziunile privind PIB-ul UE raman neschimbate, la 1,4 % in 2019 si la 1,6 % in 2020.

Vicepresedintele Valdis Dombrovskis, comisarul responsabil pentru moneda euro si dialogul social, precum si pentru stabilitatea financiara, serviciile financiare si uniunea pietelor de capital, a declarat: "Toate economiile din UE urmeaza sa creasca in acest an si in anul urmator, chiar daca cresterea puternica din Europa Centrala si de Est se afla in contrast cu incetinirea cresterii economice inregistrata in Germania si Italia. Rezilienta economiilor noastre este pusa la incercare de dificultatile persistente ale industriei prelucratoare care decurg din tensiunile comerciale si din incertitudinea politica. Pe plan intern, un Brexit fara acord ramane o sursa majora de risc.”

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice si financiare, impozitare si vama, a declarat: „Economia europeana continua sa creasca, intr-un context global dificil. Toate tarile UE urmeaza sa inregistreze din nou crestere economica, atat in 2019, cat si in 2020, datorita unei piete puternice a fortei de munca care sustine cererea. Avand in vedere numeroasele riscuri care ameninta perspectivele, trebuie sa ne intensificam eforturile de a consolida si mai mult rezilienta economiilor si a zonei euro in ansamblu.”

La inceputul acestui an, cresterea s-a bazat pe o serie de factori temporari, insa pentru restul anului se preconizeaza rezultate mai slabe, deoarece perspectivele de relansare rapida a activitatii de prelucrare si a schimburilor comerciale la nivel mondial s-au diminuat. Se preconizeaza ca, in 2020, cresterea PIB-ului va fi mai puternica, in parte datorita unui numar mai mare de zile lucratoare. Cererea interna, in special consumul casnic, continua sa impulsioneze cresterea economica in Europa, sustinuta de o piata a fortei de munca in continuare puternica. Se preconizeaza ca PIB-ul va creste in toate statele membre ale UE in acest an si in anul urmator, dar cresterea va fi semnificativ mai puternica in anumite zone (de exemplu, Europa Centrala si de Est, Malta si Irlanda) decat in altele (de exemplu, Italia sau Germania).

Previziunile privind inflatia globala in zona euro si in UE au fost reduse cu 0,1 puncte procentuale pentru anul curent si anul urmator, in principal ca urmare a scaderii preturilor petrolului si a perspectivelor economice usor mai slabe. In prezent, se estimeaza ca inflatia (indicele armonizat al preturilor de consum) in zona euro va ajunge la o medie de 1,3 % atat in 2019, cat si in 2020 (previziunile din primavara: 1,4 % in 2019 si 2020), in timp ce in UE se preconizeaza o medie de 1,5 % in 2019 si de 1,6 % in 2020 (previziunile din primavara: 1,6 % in 2019 si 1,7 % in 2020).

Riscurile la adresa perspectivelor economice globale raman foarte interconectate si sunt, in principal, negative. Confruntarea economica prelungita dintre SUA si China, alaturi de incertitudinea ridicata legata de politica comerciala a SUA, ar putea prelungi actuala tendinta descendenta a comertului si a industriei prelucratoare la nivel mondial si ar putea afecta si alte regiuni si sectoare. Aceasta situatie ar putea avea repercusiuni negative asupra economiei mondiale, inclusiv prin perturbari ale pietelor financiare. De asemenea, tensiunile din Orientul Mijlociu amplifica potentialul de crestere semnificativa a preturilor petrolului. Pe plan intern, Brexit ramane o sursa majora de incertitudine. In cele din urma, exista, de asemenea, riscuri semnificative care planeaza asupra factorilor de crestere pe termen scurt si a dinamicii economice a zonei euro. Dificultatile din industria prelucratoare, daca persista, si deteriorarea increderi intreprinderilor ar putea influenta si alte sectoare si ar putea afecta negativ conditiile de pe piata muncii, consumul privat si, in cele din urma, cresterea economica.