In 2020, in Capitala, ligheanul se anunta a fi un obiect la mare cautare. Multi dintre cei peste 1,3 milioane de bucuresteni conectati la reteaua de termoficare ar putea ajunge sa se spele cu apa incalzita la aragaz, in conditiile in care lucrarile majore de refacere a conductelor, absolut vitale pentru functionarea sistemului, vor fi din nou amanate, arata o analiza Frames.

Primaria Capitalei si-a propus sa reabiliteze din fonduri proprii in acest an, potrivit datelor din buget, numai 137,5 kilometri din cei aproape 4000 kilometri de conducte cat masoara reteaua de termoficare a Bucurestiului.

Asta in conditiile in care peste 80% din retea, a doua ca marime din lume dupa cea din Moscova, dateaza din anii ‘60-‘70 si necesita reparatii majore. Dincolo de gradul semnificativ de uzura si de pericolul de avarii, apa calda transmisa prin aceasta retea plina de rugina si petice tinde sa devina un pericol pentru sanatate.

,,Riscul ca Bucurestiul sa ramana fara apa calda si caldura, in orice moment, este unul major, sistemul de termoficare aflandu-se in pragul colapsului. Avaria majora de zilele trecute, in urma careia zeci de mii de bucuresteni din Sectoarele 2 si 3 au ramas fara caldura sau apa calda, este doar un exemplu care demonstreaza cat de grava este situatia. Pe masura ce lucrarile de reabilitare intarzie, reteaua se degradeaza si mai mult, iar consecintele vor fi pe masura’’, afirma analistii de la Frames.

La reteaua de termoficare administrata de Termoenergetica sunt racordate, in prezent, peste 500.000 de apartamente si 5.000 de institutii de stat ( inclusiv scoli si spitale) si firme particulare.

In prezent, din cauza gradului major de degradare a retelei de termoficare, ce poate fi comparata cu o galeata cu fundul spart, presiunea din conducte, in sezonul de iarna, a scazut progresiv de la valori de 8 - 9 bari la 3,5 - 4 bari si chiar sub acest nivel.

Asa s-a ajuns ca ELCEN sa fie nevoita sa pompeze in retea pana la 2.000 de tone de apa de adaos/ora, in conditiile in care in 2016 cantitatea nu depasea 1.200 de tone.

,,Cresterea volumului de apa de adaos atrage o degradare si mai mare a retelei de termoficare, pentru ca vine insotita de reactivi chimici care corodeaza conductele si limiteaza debitele de agent termic livrate. In plus, peste nivelul de 2.000 de tone/h se intra intr-o zona periculoasa, existand riscul de avarii majore’’, arata analiza.

In 2019, Primaria bugetase reabilitarea a 31,2 kilometri de conducte. Nu se stie exact cat s-a realizat din acest plan. RADET/Termoenergetica nu au prezentat nicio informare concreta, cu obiective indeplinite.

O estimare a venit doar de la primarul general Gabriela Firea: „Actuala administratie RADET a reusit sa reabiliteze 180 de km de conducta, ceea ce reprezinta foarte mult comparativ cu cat s-a reabilitat anterior, cand nu mai pleca subventia de la Primaria Municipiului Bucuresti catre RADET, iar banii erau folositi pentru alte scopuri, in loc sa fie investiti in sistemul de termoficare”.

In domeniul energiei termice, Muncipalitatea si-a propus in acest an, pe hartie, investitii de aprox 1.6 miliarde de lei, ce includ, pe langa reabilitarea celor 137,5 kilometri de retea, modernizarea CT Amzei, Luterana si Rosetti, proiecte amanate sau ramase nefinalizate inca din anii trecuti.

Alexandru Burghiu, fostul sef al defunctei RADET si actualul sef la Termoenergetica, anunta, la finele anului trecut ca au fost incheiate patru acorduri cadru pentru inlocuirea tevilor, dar si contracte in valoare de 150 de milioane lei pentru materiale si reparatii. „Suntem gata cu caietul de sarcini si in curand vom scoate la licitatie un tronson de 202 kilometri pe fonduri europene’’.

,,Dincolo de planuri, relevant este ca niciunul dintre aceste obiective, pe fonduri UE, cel putin din datele prezentate, nu este gata sa fie pus in practica in 2020’’, spun expertii de la Frames.

Potrivit estimarilor specialistilor, necesarul de investitii in sistemul de termoficare al Bucurestiului este de peste 3 miliarde de euro.

Odata cu falimentul RADET, anticipat de Frames inca din primavara anului trecut, gestiunea retelei de termoficare a fost preluata, de la 1 decembrie 2019, de noua societate Termoenergetica.

Problema datoriilor istorice ale RADET catre ELCEN a ajuns in justitie, iar Termoenergetica a pornit cu un nou contract, despre care directorul general CMTEB, Alexandru Burghiu, a declarat ca va fi mult mai favorabil.

Noul pas s-a facut si prin introducerea in contractul dintre CMTEB si Primaria Municipiului Bucuresti a posibilitatii platii unui avans de 50%, astfel incat noua companie sa aiba asigurat un cash flow, pentru plata facturilor de energie termica in perioada estivala, atunci cand se genereaza penalitati din cauza caracterului sezonier al activitatii de furnizare a energiei termice.

„Acest contract (ELCEN-RADET- n.r) a fost mai mult decat daunator pentru RADET Bucuresti si vedem efectele lui prin penalitatile cumulate, in valoare de 3,7 miliarde de lei. Am reusit si am inlaturat o parte din clauzele ce au condus la aceste penalitati. Am reusit si am scos aceasta decalare de 10 zile de la data facturarii de ELCEN si data la care noi facturam la cetateni’’, a afirmat Burghiu.

Numai ca, de atunci, potrivit ELCEN, noua societate nu a respectat acest contract.

,,Din cauza neachitarii de catre PMB si TERMOENERGETICA a platilor pentru agentul termic destinat locuitorilor Municipiului Bucuresti, ELCEN se apropie periculos de situatia in care nu va putea plati materia prima, gazul natural, catre furnizorul ROMGAZ si nu va putea efectua plata salariilor propriilor angajati. La randul sau, furnizorul de gaz ar putea sista livrarea materiei prime ca urmare a neincasarii contravalorii pentru gazele livrate, ceea ce ar putea conduce la intreruperea furnizarii apei calde si a caldurii la consumatori’’, a afirmat ELCEN, recent, intr-un comunicat de presa.

Interesant este si faptul ca, desi Consilul General al Capitalei, a majorat capitalul social al Termoenergetica cu 645.880.000 lei, banii au ramas doar pe hartie.

,,Fara o finantare solida si fara un plan eficient care sa determine restructurarea si reorganizarea activitatii de furnizare a caldurii si apei calde in Bucuresti, Termoenergetica risca sa o ia pe urmele defunctei RADET’’, afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.

In lipsa unei strategii viabile pentru refacerea sistemului de termoficare, problemele financiare ale noii societati Termoenergetica risca sa se accentueze pe viitor, mai cu seama ca, din 2021, mare parte dintre bucuresteni nu vor mai primi subventii, astfel ca facturile vor fi cu mult mai mari.

Decizia este prevazuta de Legea privind venitul minim de incluziune, ce modifica radical sistemul de acordare a subventiilor pentru incalzirea locuintelor. Aceasta trebuia aplicata de la 1 aprilie 2019, insa a fost amanata de Guvern pana la 1 aprilie 2021.

,,In prezent, bucurestenii platesc doar o mica parte din pret. O gigacalorie (cantitatea de energie necesara pentru a incalzi apa de pe tevi) costa acum 495,51 lei, din care bucurestenii achita doar 163 de lei. Restul sumei este acoperita de Primaria Capitalei, prin subventie. Din 1 aprilie 2021, modul de acordare a subventiilor pentru incalzirea locuintelor se va schimba radical in sensul ca acestea vor fi acordate individual, nu prin asociatiile de proprietari/locatari si, foarte important, ar putea beneficia de subventie doar persoanele care au venituri care nu le permit plata facturilor. Altfel spus, mare parte din bucuresteni ar urma sa achite facturi aproape duble fata de cele din prezent’’, arata analiza Frames.

Chiar daca exista deja o lege care urmeaza sa intre in vigoare, urmare a calendarului privind eliminarea tutoror preturilor reglementate stabilit impreuna cu Comisia Europeana, primarul Bucurestiului, Gabriela Firea, a anuntat ca PSD se va opune eliminarii suventiilor.

Intr-o declaratie recenta, primarul a afirmat ca ,,se va ajunge la triplarea facturilor la intretinere’’, fara insa sa vina cu solutii alternative la eliminarea subventiilor, asa cum prevede legislatia UE.

Cu datorii istorice de miliarde de lei, fara investitii in reabilitarea conductelor, fara bani de subventii si fara niciun ban din fonduri UE, misiunea Municipalitatii va fi una cu adevarat imposibila in 2020.

,,Sistemul de termoficare, vechi de peste 40 de ani, este precum o bomba cu ceas. Primaria trebuie sa-si asume pericolul si sa ia masuri concrete pentru a evita consecintele negative majore in plan economic si social”, spun expertii.

Dincolo de vointa, se pune problema de putinta. Nicusor Dan, unul dintre contracandidatii Gabrielei Firea la Primaria Capitalei, declara, zilele trecute, ca bugetul pe 2020 al Municipalitatii este supraevaluat.

“Bugetul Primariei Capitalei pe 2020 nu are nicio legatura cu realitatea. Veniturile estimate, 7,2 miliarde lei sunt, ca si in anii precedenti, supraevaluate cu aprox. 75%. La rectificarea bugetara din 18 decembrie 2019, Primaria a estimat venituri pentru 2019 de 5,9 miliarde lei. 13 zile mai tarziu, la executia bugetara, veniturile reale au fost de 4 miliarde lei. In aceste conditii, bugetul aprobat nu merita comentat, neavand nicio valoare practica’’, a declarat acesta.

Potrivit datelor din buget, subventiile pentru fosta companie Radet, actuala Termoenergetica, principalul furnizor de apa calda si caldura, si pentru Societatea de Transport Bucuresti (STB) sunt estimate la 1,6 miliarde lei.

„Intrebarea importanta pentru administratia capitalei este cat sunt platile restante neintroduse in executia bugetara. Spre exemplu, la rectificarea bugetara din decembrie 2019 se estima subventia pentru STB la peste 1 miliard de lei, iar in executia bugetara la sfarsit de 2019 platile facute au fost de doar 650 milioane lei. Plati restante importante sunt si fata de Elcen. In estimarea mea, platile restante sunt intre 1 miliard si 2 miliarde lei, adica intre 25% si 50% din bugetul real“, spune Nicusor Dan.

"In conditiile in care investitiile bugetate sunt sub semnul intrebarii, iar reabilitarea retelei cu fonduri de la UE a ramas la capitolul deziderat, singura sansa pentru Bucuresti este ca, dupa alegerile locale si generale, noua administratie sa intervina si sa identifice solutiile necesare pentru rezolvarea diferendului juridic si pentru finantarea refacerii sistemului de termoficare", mai arata analiza Frames.