Comitetul European al Regiunilor solicita certitudine in materie de reglementare si stimulente financiare pentru a accelera tranzitia Europei catre o energie curata, inclusiv alocarea, in cadrul politicii de coeziune, a unei sume de 4,8 miliarde EUR pentru tranzitia energetica a regiunilor cu exploatari carbonifere ecologice.

Orasul Bucuresti a gazduit cea de-a 24-a sedinta a Comisiei pentru mediu, schimbari climatice si energie a Comitetului European al Regiunilor. Principalele trei subiecte de pe ordinea de zi au fost masurile de punere in aplicare a Acordului de la Paris privind schimbarile climatice, rolul oraselor si regiunilor in realizarea pe teren a masurilor din pachetul UE privind energia curata si obiectivele de dezvoltare durabila. In parteneriat cu Comisia Europeana, cu Presedintia romana a UE si cu Asociatia Municipiilor din Romania, CoR participa, de asemenea, la cea de a 12-a conferinta a Planului SET, intitulata „Concretizarea tranzitiei energetice la nivel local”, in perioada 12-14 iunie 2019.

Membrii au adoptat proiectul de aviz intitulat„Punerea in aplicare a pachetului de masuri privind energia curata: planurile energetice si climatice nationale integrate (PECNI) ca instrument de abordare a guvernantei locale si teritoriale in materie de schimbari climatice si energie activa si pasiva”. Raportorul, dl József Ribanyi (HU-PPE), vicepresedinte al Consiliului Judetean Tolna, a declarat: „Statele membre trebuie sa evalueze in mod critic dialogurile pe mai multe niveluri privind clima si energia pe care le-au instituit, pentru a se asigura ca autoritatile locale si regionale sunt implicate indeaproape, astfel cum prevede regulamentul privind guvernanta uniunii energetice. Prin aceste dialoguri, orasele si regiunile, dar si societatea civila, intreprinderile si partile interesate relevante se pot implica in definirea si punerea in aplicare a strategiilor si planurilor de actiune privind energia si clima. Nu trebuie sa uitam ca orasele si regiunile gestioneaza mari parcuri imobiliare si retele publice de transport, ca detin competente directe in planificarea urbana si in gestionarea terenurilor si ca functioneaza ca autoritati de reglementare a productiei descentralizate de energie. In calitate de adunare care reprezinta orasele si regiunile din UE, ne propunem sa contribuim la planurile energetice si climatice nationale si, in special, la dialogurile pe mai multe niveluri privind clima si energia.”

Membrii au adoptat proiectul de aviz intitulat „O Europa durabila pana in 2030, in continuarea obiectivelor de dezvoltare durabila ale ONU: Acordul de la Paris privind schimbarile climatice”. Raportoarea, dna Sirpa Hertell (FI-PPE), consilier municipal al orasului Espoo, a solicitat elaborarea unei strategii globale de dezvoltare a ODD la nivelul UE, care sa orienteze toate politicile si actiunile UE. Dna raportoare Hertell a declarat: „Trebuie sa avem o abordare sistemica pentru a evita politicile fragmentate si contradictorii. Orasele si regiunile sunt responsabile pentru 65 % din punerea in aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabila in Europa si trebuie sa fie abilitate in consecinta. Transpunerea la nivel local a actiunilor in favoarea dezvoltarii durabile din cadrul politicilor energetice, de mediu si privind schimbarile climatice este esentiala pentru punerea in practica a Agendei 2030. CoR solicita stabilirea unor obiective si tinte locale integrate si favorabile incluziunii, a unor actiuni de punere in aplicare si a unor indicatori de masurare si monitorizare a progresului punerii in aplicare a ODD in conformitate cu principiul guvernantei pe mai multe niveluri.”

Membrii au adoptat proiectul de aviz intitulat„Punerea in aplicare a Acordului de la Paris printr-o tranzitie energetica inovatoare si durabila la nivel local si regional”. Raportorul, dl Witold STEPIEŃ (PL-PPE), membru al Adunarii Regionale Łódzkie, a declarat: „Acordul de la Paris necesita un nivel mai ridicat de ambitie si o tranzitie rapida catre un sistem energetic durabil si inovator. Implicarea oraselor si regiunilor europene, dar si a cetatenilor, este esentiala, avand in vedere responsabilitatile care le revin in ceea ce priveste productia, distributia si consumul de energie. Autoritatile locale si regionale ar trebui sa fie considerate parteneri esentiali de catre guvernele nationale si sa aiba un acces mai bun la finantare, la noi tehnologii si la programe de consolidare a capacitatilor pentru a asigura o tranzitie energetica echitabila in regiunile carbonifere, dar si in regiunile cu emisii intense de dioxid de carbon si in insulele din intreaga Europa.”

Pentru a asigura tranzitia durabila in regiunile carbonifere, Comitetul European al Regiunilor solicita alocarea sumei de 4,8 miliarde EUR in cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027. De asemenea, Comitetul sprijina cresterea nivelului admisibil al ajutoarelor de stat in cazul proiectelor legate de tranzitia energetica in regiunile carbonifere, precum si cresterea ratei de finantare de la 60 la 70 % pentru organizatiile cu scop lucrativ in cadrul programelor UE dedicate. Adunarea UE a oraselor si regiunilor isi reitereaza solicitarea de a se aloca cel putin 30 % din viitorul buget al UE pentru integrarea transversala a politicii climatice.

Liderii locali solicita Comisiei Europene si statelor membre sa ridice obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) de la 40 la 50 % pana in 2030 si pe cele privind eficienta energetica si energia din surse regenerabile la 40 % pana in 2030 (in prezent convenite la 32,5 % si, respectiv, 32 %), ca etapa esentiala pentru o Europa neutra din punct de vedere climatic pana in 2050.

Membrii au avut un schimb de opinii cu privire la documentul intitulat „Conventia primarilor dupa 2020”, elaborat de dna raportoare Benedetta Brighenti (IT-PSE), membra a Consiliului municipal Castelnuovo Rangone din Modena. In cursul dezbaterii s-a subliniat faptul ca liderii locali doresc mai mult sprijin atat pentru aproape 10 000 de orase si regiuni care pun in aplicare in mod voluntar planuri de actiune in domeniul energiei si climei durabile (PACED) in cadrul Conventiei primarilor, cat si pentru a dezvolta de urgenta complementaritatea intre contributiile stabilite la nivel national si contributiile stabilite la nivel local/regional in temeiul Acordului de la Paris privind schimbarile climatice.

 

CoR contribuie la documentul de reflectie al Comisiei Europene intitulat „O Europa durabila pana in 2030”, publicat in ianuarie 2019, cu un al doilea aviz, intitulat „Obiectivele de dezvoltare durabila (ODD): o baza pentru o strategie a UE pe termen lung pentru o Europa durabila pana in 2030”. Raportorul avizului este dl Arnoldas Abramavičius (LT‑PPE), membru al Consiliului municipal Zarasai si seful delegatiei lituaniene la CoR. Avizul urmeaza sa fie adoptat in sesiunea plenara din 26 si 27 iunie 2019.

Potrivit Centrului comun de cercetare al UE, exploatarea miniera a huilei si a lignitului se desfasoara in 41 de regiuni din 12 state membre. Activitatile din sectorul carbunelui din UE asigura locuri de munca directe unui numar de aproximativ 240 000 de persoane: Polonia inregistreaza cea mai ridicata rata de ocupare a fortei de munca in mineritul carbunelui (peste 99 000), urmata de Germania (25 000), Republica Ceha (18 000), Romania (15 000) si Bulgaria (12 000).

Suma de 4,8 miliarde EUR alocata in cadrul politicii de coeziune pentru tranzitia energetica a regiunilor cu exploatari carbonifere ecologice este o propune-cheie inclusa si in avizul Comisiei pentru politica economica (ECON) intitulat„Transformarea socioeconomica a regiunilor carbonifere din Europa”, al carui raportor este dl Mark Speich (DE-PPE), secretar de stat pentru afaceri federale, europene si internationale din Renania de Nord-Westfalia.