Al doilea chestionar privind efectele pandemiei COVID-19 asupra afacerilor, realizat de AHK Romania, arata ca toate companiile sunt deja puternic afectate, jumatate dintre acestea resimt chiar efecte masive. Pentru 50% dintre companii scaderea cererii de produse si servicii reprezinta cea mai mare problema, urmata de dificultati in continuarea productiei (27%), cauzata in primul rand de ruperea lanturilor de aprovizionare. Nesiguranta si lipsa de lichiditati sunt urmatoarele pe lista efectelor produse de aceasta criza. Cei mai putini se gandesc in momentul de fata la concedieri (4%) sau la intrarea in insolventa (2%). Se preconizeaza insa o scadere a cifrei de afaceri cu cel putin 30%, iar 19% dintre respondenti considera ca afacerile vor scadea cu peste 40%.

Majoritatea companiilor sunt la curent cu masurile luate de Guvern in sprijinul companiilor, dar acestea sunt in general nemultumite, considerandu-le insuficiente (50%) si nu foarte utile (27%). (Nu sunt luate insa in considerare masurile adoptate de Guvernul Romaniei dupa data de 27 martie.) Cele mai relevante masuri luat de Guvern pana la incheierea chestionarului sunt: indemnizatia pentru somaj tehnic, prelungirea termenelor de plata si acordarea de zile libere pentru parinti. Nerelevante in schimb sunt suspendarea sau neinitierea executarilor silite sau garantiile de stat pentru imprumuturi.

Masurile luate de Guvern sunt desigur binevenite, dar nu sunt suficiente. Astfel, companiile isi doresc ca acestea sa fie completate cu altele, care sa ofere solutii eficiente pentru a trece cu succes prin aceasta criza. Printre masurile concrete solicitate de mediul de afaceri se numara rambursarea accelerata a TVA, reducerea contributiilor salariale, introducerea unui sistem de bonificatie la plata la termen a taxelor si impozitelor, conditii mai bune pentru acordarea indemnizatiei de 75% a somajului tehnic si criterii clare de acordare a acestuia, dar si implementarea muncii cu timp redus & flexibil (Kurzarbeit), un concept care functioneaza cu succes in Germania. Munca cu timp redus presupune un parteneriat intre angajatori, Stat si salariati, cu avantaje pentru toate partile implicate: salariatii isi pastreaza contractele de munca si pot lucra cu timp redus, angajatorii beneficiaza de munca salariatilor, insa doar in masura in care aceasta este necesara, iar Statul contribuie in multe cazuri cu o suma care este mai mica decat ajutorul de somaj pe care l-ar suporta in cazul concedierii si evita concedierile. In afara de asta, acest concept ar ajuta mai ales firmele mici si mijlocii sa iasa cu bine din aceasta criza. „Din acest motiv consideram oportun si necesar ca Romania sa se orienteze spre modele aplicate cu succes in alte state membre UE, cum ar fi Germania, in vederea combaterii efectelor actualei pandemii. In acest sens s-a exprimat ieri si Comisia Europeana care propune implementarea modelului Kurzarbeit la nivel european”, a spus Sebastian Metz, director general AHK Romania.

Masurile guvernamentale trebuie sa ajute economia sa isi revina dupa ce aceasta criza va trece, pentru a nu se ajunge la disponibilizari masive ale angajatilor pe fondul intreruperii totale sau reducerii partiale a activitatii.