Confederatia Patronala Concordia, in parteneriat cu KPMG in Romania, a lansat studiul Analiza Pietei Muncii in Romania, parte a efortului de intelegere a configuratiei pietei muncii in contextul post-pandemie din perspectiva resurselor de munca si a cererii.

Radiografia realizata de KPMG pentru Concordia confirma ce simtim la firul ierbii, in mediul de afaceri, despre piata muncii, de cativa ani buni: se adanceste dublul deficit, cantitativ si calitativ. Chiar si cand avem medii ce pot asigura un anumit confort, pentru unii indicatori, cu privire la dimensiunea unor probleme la nivel national, in spatele lor, in multe situatii se ascund importante discrepante teritoriale, pe grupe de varsta, etc.

"Credem ca pentru politici publice eficace avem nevoie sa stim de la ce date pornim, cu atat mai mult in contextul post-pandemie. Datele sunt ingrijoratoare, intrucat avem peste 2 milioane de persoane inactive. Care este planul nostru, al Romaniei, pentru a integra aceste 2 milioane de persoane pe piata muncii? Fara forta de munca, in acest ritm, advers pe toate planurile, Romania isi va atinge repede limita cresterii economice.", a declarat Radu Burnete, Director Executiv al Confederatiei Patronale Concordia.

„Studiul nostru arata ca suntem pe un trend demografic descendent, care va continua si in viitor, avand in vedere ca evolutiile prognozate pentru populatia Romaniei indica tendinte constante de scadere pana in 2100. Ceea ce inseamna ca, in conditiile mentinerii actualelor tendinte, rata de inlocuire a iesirilor din categoria populatiei cu varsta de munca prin intrari noi este si ea in scadere accentuata pe termen mediu si lung. O alta observatie pe care o consider importanta este aceea ca exista o tendinta de scadere a populatiei in varsta apta de munca, un alt semnal important pentru angajatori. In concluzie, devine din ce in ce mai importanta implicarea tuturor actorilor din piata muncii - companii, autoritati, parteneri sociali, pentru a putea aborda coerent problemele cu care se confrunta piata muncii, mai ales in contextul unei economii digitale catre care tindem.” mentioneaza Madalina Racovitan, Partner KPMG Romania.

Analiza urmareste o serie de indicatori esentiali privind piata muncii la nivel national si in profil teritorial, grupati in jurul unor arii tematice precum:

- Tendinte demografice cu impact in piata muncii

- Oferta si cererea de forta de munca

- Prezentarea unor repere privind deficitul de forta de munca

- Prezentarea unor repere privind salarizarea in Romania.

 

- Chiar si cand avem medii ce pot asigura un anumit confort, pentru unii indicatori, cu privire la dimensiunea unor probleme la nivel national, in spatele lor, in multe situatii se ascund importante discrepante teritoriale, pe grupe de varsta, etc.

- Doar 500 de mii de someri, dar de 4 ori mai multe persoane inactive care nu sunt elevi si pensionari - peste 2 milioane. Numarul de persoane aflate in intretinerea altor persoane sau a statului, sau care se intretin din alte venituri (chirii, dobanzi, etc.), precum si cel al persoanelor casnice era la finalul anului 2021 de 2,412,290 persoane, adica aproximativ 21,9% din totalul populatiei inactive din Romania.

- Desi rata de emigrare a stagnat in contextul pandemiei, atat numarul cat si nivelul de calificare al imigrantilor nu reuseste sa acopere scaderea prin emigrare, soldul migratiei internationale in anul 2021, fiind negativ (-16,100 persoane). Cum stim ca nu sunt doar salariile cauza plecarilor? In topul regiunilor de origine a emigrantilor definitivi sunt din regiunile cu cele mai mari salarii din Romania. In acelasi timp, cei aproximativ 240.000 de lucratori din afara UE veniti in Romania in perioada 2017-2022 ar putea popula un oras de dimensiunea Ploiestiului, insa cu o populatie eminamente necalificata sau slab calificata. Si acestia sunt multi pe hartie, pentru ca nu toti raman aici.

- Piata fortei de munca ramane inflexibila - doar 3% dintre contractele de munca sunt cu timp partial si regimul fiscal schimbat anul trecut nu a ajutat flexibilizarea. Pe de-o parte acest lucru inseamna mai multa stabilitate pentru cei cu contract de munca full time, pe de alta, din randul populatiei inactive (unde sunt mai multe femei), a somerilor, a pensionarilor, a tinerilor NEETs care poate nu stiu de ce anume sa se apuce, putem integra mai mult sub formule mai flexibile, fie ca vorbim de alte contracte de munca atipice nereglementate in Romania. Totodata, avem o tendinta de crestere pentru self-employed - pentru care, spre deosebire de angajatii cu norma partiala, trebuie sa incepem sa ne gandim ce mecanisme de protectie sociala implementam.

- Creste ponderea populatiei cu nivel mediu de educatie (fata de anul 2011, de la 37.1% la 43.5% in 2021) si a populatiei cu nivel superior (de la 12.9% in 2011 la 16,0% in 2021) , dar pierdem 30% dintre ei la angajare. Rata de angajare in grupa de varsta 20 - 34 de ani care au absolvit cu 1-3 ani inainte (%) este de doar 70%, a treia cea mai scazuta din UE.

- In acelasi timp, evolutia ratei supra-calificarii releva o tendinta de crestere a proportiei lucratorilor cu studii superioare ocupati in locuri de munca ce nu necesita un grad de educatie de nivel tertiar (2012-2020). Scoala ii pregateste doar in teorie, practica ii aduce un nivel mai jos.

- Cel mai bine platit angajat din Romania este barbat, lucreaza intr-o companie privata cu capital strain din sectorul ITC. La polul opus, se afla un salariat din HoReCa din Teleorman.

- Companiile private, cu capital strain, ofera cele mai competitive salarii din economie. Cele mai ridicate valori ale castigului salarial mediu lunar se inregistreaza in companiile majoritar private si in companiile cu proprietate integral straina, fiind in medie cu 47%, respectiv 35% mai mari decat media la nivel national. 

- Sectorul ITC a inregistrat cele mai mari cresteri de cost cu forta de munca: 11.208 RON/luna, cu 93,2% mai mare fata de costul mediu lunar pe economie (2021).

- La nivel regional, un salariat castiga, in medie, cu 40% mai mult fata de media nationala daca este angajat in regiunea Bucuresti-Ilfov. Cel mai scazut nivel salariat s-a inregistrat in Teleorman, cu 24.5% mai putin decat castigul mediu de la nivel national.

- Pentru a fi absorbite, cresterile de costuri cu forta de munca ar trebui insotite, cel putin partial, de cresterea productivitatii. Desi cu o crestere accentuata in medie, sub lupa, cresterea productivitatii este concentrata intr-un singur sector - tranzactii imobiliare. Productivitatea muncii din Romania nu tine, in fapt, pasul cu cresterea costului pe munca. In acelasi timp, impozitarea muncii ramane a treia cea mai mare din UE. O investitie profitabila a acestor contributii peste medie ar fi un sistem de educatie care sa scoata absolventii angajabili, ar fi un castig pentru toata lumea.

- Fara forta de munca, in acest ritm, advers pe toate planurile, Romania isi va atinge repede limita cresterii economice. In timp ce automatizarea/digitalizarea va umple unele goluri, se vor crea alte goluri pentru cerere de noi specializari. La fel cum se vor crea goluri tot mai mari in sistemele de asigurari sociale.

- Dezideratul ar fi sa nu avem niciun absolvent fara experienta practica efectuata in primul an dupa absolvire, iar asta va insemna inclusiv o reasezare regionala si contracte de munca mai flexibile.

- Avem nevoie (si) de lucratori din afara UE, resursele interne raportate la emigratia care va continua nemijlocit, nu vor putea compensa deficitul actual. Pe langa simplificarea si digitalizarea proceselor pentru incadrarea lor in munca in Romania, avem nevoie si de lucratori straini calificati.

Politici si masuri relevante pot fi conturate doar daca vom completa aceasta radiografie cu o mai mare granularitate si o componenta calitativa. Nu putem spera la o crestere economica solida pe termen mediu fara o dezbatere consistenta despre cum crestem productivitatea muncii si cum impozitam munca. Pentru studiul complet, click aici!